Past time, Past place: GIS for history

Titlu: Past time, Past place: GIS for history
Autor: Kelly Ann Knowles (ed.)
Editor: ESRI Press
Anul publicării: martie 2002
Număr de pagini: 224
ISBN: 978-1589480322
Cuprins

Introducere

O carte pionier care arată cum tehnologia Sistemelor Informaționale Geografice (GIS) poate fi aplicată în studiile de istorie și geografie istorică. Este de altfel prima lucrare în care se discută despre o metodologie în acest sens, cuprinsă și înțeleasă aici ca fiind GIS istoric, asupra căreia s-au aplecat cercetători din mai multe domenii științifice, cu precădere în statele anglofone.

Structură

Cartea reprezintă de fapt o colecție de 12 articole și eseuri, menite să arate modalități prin care informația geografică și GIS pot facilita studiul istoric, oferind soluții la probleme altfel greu de rezolvat sau cu totul noi. Fiecare studiu de caz este însoțit de informații legate de echipamentele software și hardware folosite, precum și de o bibliografie selectivă ce cuprinde atât resurse tipărite cât și online. Deși autorii pun accent pe avantajele folosirii GIS, sunt explicate și dificultățile care apar atunci când are loc primul contact cu această tehnologie. Dat fiind faptul că lucrarea a apărut la ESRI Press, studiile fac uz, deși nu exclusiv, de aplicațiile GIS dezvoltate de această companie.

Capitolul 1. Primul eseu, numit Historical Maps in GIS, este realizat de către David Rumsey și Meredith Williams și se remarcă prin explicațiile extrem de clare cu privire la integrarea și folosirea hărților istorice în GIS. Autorii fac apel la binecunoscuta David Rumsey Map Collection, precizând că „un GIS istoric ar fi imposibil fără hărți istorice”. Materialul celor doi autori poate fi citit gratuit aici.

Capitolul 2. Teaching the Salem Witch Trials a lui Benjamin C. Ray este un exemplu foarte bun de lucrare de cercetare cu aplicabilitate foarte mare în învățământ. Pornind de la expunerea istorică clasică a problemei vrăjitoarelor din Salem, autorul folosește unelte GIS pentru a corela hărți vechi și documente istorice cu date demografice, genealogice și juridice.

Capitolul 3. Articolul lui Aaron C. Sheehan-Dean numit Similarity and Difference in the Antebellum North and South construiește un cadru complex de utilizare GIS în istorie comparată, mai precis în compararea unui stat nordic cu unul sudic înainte, în timpul și după Războiul Civil American.

Capitolul 4. Al patrulea eseu constituie poate cea mai plăcută lectură de până în acest punct al cărții. Autorul David W. Lowe prezintă în Telling Civil War Battlefield Stories with GIS o inițiativă a Serviciului Național de Parcuri al S.U.A. de a folosi GIS pentru a identifica, inventaria și valorifica cultural diferite rămășite din Războiul Civil, precum tranșee și cazemate. Extrem de instructive sunt pasajele care explică etapa de teren a acestei inițiative.

Capitolul 5. Andrew Beveridge își propune în Immigration, Ethnicity, and Race in Metropolitan New York, 1900-2000 să ilustreze cu ajutorul GIS, factorii care au influențat dezvoltarea rapidă a cartierelor din gigantul oraș american.

Capitolul 6. Redlining in Philadelphia, scris de Amy Hillier, urmărește în linii mari aceleași scopuri ca eseul precedent, punând însă accent pe istorie economică și politică.

Capitolul 7. Cuprinde un alt material impresionant, numit Causes of the Dust Bowl. Autorul, Geoff Cunfer, încearcă să explice cauzele apariției furtunilor de praf din anii ’30, corelând documente, date statistice și fotografii de arhivă cu o abordare fizico-geografică.

Capitolul 8. Părăsind continentul american, avem un articol scris de Alastair W. Pearson și Peter Collier, Agricultural History with GIS, care utilizează metode GIS pentru a corela informații din izvoare istorice cu date fizico-geografice și de mediu pentru a înțelege transformările din agricultura unei zone din Țara Galilor.

Capitolul 9. Articolul lui Ian N. Gregory și Humphrey Southall prezintă un demers oarece sofisticat. În Mapping British Population History autorii încearcă să găsească soluții pentru a studia cât mai bine realitățile sociale și demografice din Regatul Unit, ținând seama de numeroasele schimbări în organizarea administrativă a statului.

Capitolul 10. Trevor M. Harris semnează un articol valoros despre mulțimea de posibilități în care metodele GIS pot relansa și regândi studiul arheologiei. GIS in Archaeology pornește de la ideea că „arheologia și geografia au multe lucruri în comun”, oferind cititorului numeroase exemple de abordări interdisciplinare, precum reconstituirea unor spații, perspective tridimensionale, studii de accesibilitate și altele.

Capitolul 11. Mapping the Ancient World de Tom Elliott și Richard Talbert prezintă o inițiativă extrem de practică: dezvoltarea unei versiuni digitale a unui celebru atlas al lumii antice europene.

Capitolul 12. Ultimul material, scris de Lewis R. Lancaster și David J. Bodenhamer, se intitulează The Electronic Cultural Atlas Initiative and the North American Religion Atlas și este o lectură mai dificilă din cauza prezentării in extenso a contextului lucrării. Pe scurt, este descris un proiect global care diseminează în mod geografic cercetări din domeniul istoriei, mai precis o arhivă digitală bazată pe elemente GIS.

Cartea se încheie cu un glosar de termeni din domeniul GIS, urmată de o prezentare sumară a tuturor autorilor.

Concluzii

Lucrarea își propune, așa cum foarte bine se precizează în introducere, să ofere un cadru de discuție între geografi și istorici, arătând pe tot parcursul său că schimbul de experiență și abordarea interdisciplinară sunt reale câștiguri pentru cele două științe.

Ceea ce face această carte și mai valoroasă este faptul că ea se adresează începătorilor în GIS și în aplicarea acestor metode în studii istorice sau de geografie istorică. Autorii eseurilor explică concepte de bază în GIS, alipindu-le problemelor generale de istoriografie relevante pentru cercetările respective. Astfel, lucrarea se constituie într-un material obligatoriu de parcurs pentru toți cei interesați de abordări GIS în istorie și geografie istorică. Datorită caracterului său de deschizător de drumuri în literatura de specialitate (de la apariția sa trecând zece ani), recomandăm lecturarea acestei cărți înaintea altor lucrări din domeniu.