Geographic Information System and Science, Second edition

Titlul cărții: Geographic Information System and Science, Second edition
Autori: Paul A. Longley, Michael F. Goodchild, David J. Maguire, David W. Rhind
Editor: John Wiley & Sons Ltd, The Atrium, Southern Gate, Chichester, West Sussex PO19 8SQ, England
Anul publicării: 2005
Nr. de pagini: 545

ISBN 0-470-87000-1 (HB)
ISBN 0-470-87001-X (PB)

Lucrarea celor patru autori este una de referință, scrisă într-o manieră simplă și accesibilă, ce oferă cititorilor o imagine clară și completă asupra principiilor de bază, a modului de funcționare și a diversității aplicațiilor GIS, motiv pentru care este considerată o adevărată biblie a acestui domeniu informatic.

Structura cărții: Lucrarea este structurată în 5 părți, fiecare compusă din mai multe capitole, precedate de un epilog și un index.

În prima parte, “Introduction”, se vorbește de istoricul GIS, se amintește de proiectul Varenius, sunt prezentate detaliat conceptele de bază GIS, precum și necesitatea înțelegerii corecte a potențialului pe care tehnicile GIS îl au în rezolvarea unor probleme cu care se confruntă societatea umană. Tot aici sunt examinate o serie de studii de caz privitoare la diferite aplicații ale Sistemelor Informaționale Geografice, cum ar fi: administrație publică, mediul de afaceri, mediul înconjurător etc.

Partea a II-a, “Principles”, tratează modului de reprezentare a obiectelor geografice, punând accentul pe relația teren-hartă. Sunt analizate diferitele tipuri de modele de stocare a datelor geospațiale (raster și vector). Totodată este prezentată și importanța metodelor de generalizare și reprezentare la scară a obiectelor. Un capitol foarte important al acestei părți este acela în care este tratată problema autocorelării și a distanței fractale. Un alt capitol este dedicat georeferențierii, sistemelor de proiecție și operațiunilor de trecere dintr-un sistem de proiecție în altul. Această parte se încheie cu un capitol care tratează erorile de poziționare/măsurare și estimarea acestora folosind modelelor statistice.

Partea a III-a, “Techniques”, începe printr-o prezentare a arhitecturii generale a programelor GIS, continuând cu prezentări detaliate a celor mai populare aplicații existente pe piață (ESRI, Intergraph, Autodesk, etc.). Se continuă cu un capitol axat asupra modelării datelor cu ajutorul Sistemelor Informaționale Geografice, folosind atât modele de tip vector cât și raster. Dacă modelele de date de tip vector sunt prezentate complet, cele raster sunt tratate succint. Următorul capitol prezintă în manieră exhaustivă procesul de colectare a datelor. Un alt capitol este dedicat rolului bazelor de date și a gestionării acestora, precum și a modului de structurare și indexare a informațiilor folosind relațiile topologice. În încheiere sunt abordate librăriile de date geospațiale, metadatele și relitatea virtuală.

Partea a IV-a, “Analysis”, conține atât capitole de tehnică cât și de analiză. Pentru început sunt descrise principiile și simbolurilor utilizate în cartografie. Se continuă cu un capitol despre geovizualizare și interacțiunea dintre utilizatori și geodate. Detaliat este tratat și modul în care vizualizarea 3D a realității ne ajută să înțelegem mai bine lumea în care trăim. Modalitățile de creare a rapoartelor, efectuarea măsurătorile și analiza spațială a datelor geografice sunt tratate în următorul capitol. În special partea de masurători (distanța între obiecte, pante, orientarea versanților) și de analiză spațială (buffer, punct în poligon, poligoane suprapuse, etc.) este foarte bine tratată. Referitor la metodele de interpolare, acestea sunt tratate la modul general, dar de o manieră foarte clară și la obiect. În continuare, autorii introduc concepte ceva mai dificil de înțeles, prezentate însă într-un mod interesant, referitoare la utilizarea datele geospațiale și a tehnicilor GIS în procesul de luare a deciziilor. Această parte se termină cu un capitol dedicat modelării spațiale.

Partea a V-a, “Management and Policy”, debutează cu un capitol ce trece în revistă etapele necesare pentru implementarea corectă și eficientă a unui Sistem Informațional Geografic. Următorul capitol se concentrează asupra provocărilor de ordin economic, a necesităților utilizatorilor finali și a relațiilor dintre noile tehnologii IT și Sistemele Informaționale Geografice. Un alt capitol al acestei părți este dedicat impactului cadrului lgislativ asupra planurilor și operațiunilor GIS, precum și problematica accesului liber și gratuit la informația geospațială. În încheierea acestei părți regăsim un capitol dedicat trecerii în revistă a avantajelor, dar și a eventualelor dezavantaje ce ar putea apărea ca urmare a colaborării la scară globală sau locală în domeniul GIS.

Lucrarea se încheie printr-un “Epilog”, ce prezintă viziunea autorilor asupra evoluției Sistemelor Informaționale Geografice precum și a provocărilor cu care acestea se vor confrunta în viitorul apropiat.

Pasaje din această lucrare pot fi vizualuzate on-line la urmatoarea adresă: Geographic Information System and Science.