RSS / Atom / WMS / WFS

Contact

Publicat cu Textpattern

Comunitatea:

Hărți neobișnuite

Introducere

Cunoscute în literatura engleză sub titulatura de Unusual Maps sau chiar Strange maps, aceste produse cartografice se situează dincolo de înțelegerea multora dintre noi. Considerate uneori simple speculații, fără nicun fel de valoare științifică, negate cu vehemență de unii, sau pur și simplu ignorate de alții, aceste hărți pot trezi pentru început măcar curiozitatea. Scopul nostru este de a încerca o clasificare materialelor respective și de a le prezenta pe cele mai importante.

Până unde putem merge cu reprezentarea spațială? Iată o întrebare al cărui răspuns poate fi extrem de simplu: se poate transpune în plan orice fenomen, colecție de date, atâta timp cât acestea cunosc o distribuție variată într-un spațiu. Acesta pare a fi răspunsul sugerat atunci când privim următoarele hărți…

Hărți cu tentă politică.

Departe de sensul unei hărți actuale, scopul acestora era de a prezenta într-o latură ironică anumite țări. Poate că cel mai cunoscut material ar fi Geographical fun : being humourous outlines of various countries, with an introduction and descriptive lines / by Aleph. Lucrarea a apărut la Londra și a fost editată de Hodder and Stoughton, [1868?]. Inițial se pare că autoarea a conceput desenele din dorința de a-și amuza un frate aflat la pat, afectat de o boală îndelungată. Ulterior s-a dovedit că efectul acestor desene asupra tinerilor elevi este extrem de important, aceștia fiind capabili să rețină forma țărilor din asocierea cu figuri de modă veche. În introducerea cărții semnată Aleph se spune că: Nici o istorie nu poate fi înțeleasă fără o cunoaștere a hărților, iar un beneficiu adus celorlalți poate fi obținut atunci când informația devine mai ușor de înțeles și mai agreabilă. Aceste rânduri sunt atât de actuale și astăzi.

Exemplu de reprezentare a Franței

Pentru a urmări întreaga lucrare se poate accesa The Library of Congress Toate imaginile sunt în format JPEG2000.

În același registru de hărți pot intra materiale construite pentru a ilustra spiritul unui popor, așa cum acesta se autocaracterizează. Un bun exemplu poate fi The eagle map of the United States din anul 1832.

Alte reprezentări ale unor țări pot lua forma unor corăbii de luptă pentru a ilustra anumite evenimente. Este cazul hărții Franței din 1796 care oferă pe margini informații despre evenimentele din Paris și începutul Revoluției Franceze.

Detaliu din harta Franței

La întrebarea „Ce ar fi fost dacă…?” se poate găsi un răspuns prin elaborarea unei hărți imaginare a implicațiilor politice. Cum ar fi arătat orașul New York dacă germanii ar fi reușit să-l cucerească? Recreara unei hărți a New Yorkului după „cucerirea” acestuia constituie un adevărat exercițiu cartografic. Harta bază a fost una din 1939 de pe care s-au șterș toate sinagogile, iar denumirea străzilor a fost schimbată cu nomenclatura din Berlin. Măcar pentru efortul depus și tot merită vizitat proiectul.

Detaliu din harta “germană” a Neu York-ului

Aniversarea a 50 de ani de independeță a Indiei a fost transpusă și sub forma unui timbru. Pe acesta apare conturul țării care devine însăși forma lui Gandhi (sau invers). Un alt mod de a ilustra faptul că acesta este părintele națiunii indiene.

Alte timbre aniversare prezintă numeroase variante de hărți neobișnuite. Mai multe exemple pot fi urmărite aici.

Hărți vechi neobișnuite ca reprezentare

Ceea ce în trecut părea un act cât se poate de firesc, astăzi arată total neobișnuit. Maniera de reprezentare a unui spațiu poate fi determinată nu numai de factorii culturali locali ci și de existența anumitor materiale aflate la dispoziție. Oare cum puteau eschimoșii din Groenlanda să-și reprezinte contururile țărmurilor, cu toată succesiunea de fiorduri, insule și ghețari? Folosind lemnul ca material suport și sculptând în acesta. Iar marele avantaj al hărții era dat de faptul că plutea dacă era scăpată în apă.

În perioada Evului Mediu a existat o tendință de a găsi similitudini, între contururile unor țări sau continente și trăsături umane. Poate că cel mai cunoscut cartograf al acestui curent a fost Opicinus de Canistris.

Detaliu dintr-o hartă a lui Opicinus de Canistris

Hărți care preiau forma unor animale

Cu siguranță multe dintre ele pot intra în categoria celor cu tentă politică, reciproca fiind și ea valabilă. Leo Belgicus a fost tipărit inițial în 1583 de către Michael Aitzinger, devenind rapid foarte popular. Dar cea mai cunoscută realizare a acestuia îi aparține lui Jodocus Hondius din 1611.

Leo Belgicus, 1611

Chiar și în prezent apar astfel de lucrări, menite să atragă atenția asupra unor animale specifice locului. O parte dintre cele care trăiesc în I. Hokkaido (Japonia) au constituit subiectul unor transpuneri cartografice.

Hărți fantastice (imaginative)

Acestea constituie una dintre cele mai extinse categorii de hărți neobișnuite. Ținuturile reprezentate doresc să ofere o spațializare a întâmplărilor și a locurilor de referință. Caracterizând cu precădere literatura SF sau genul fantasy, hărțile respective împrumută ceva din perioada în care este plasată acțiunea, printr-o transpunere în oglindă față de istoria reală. Un bun exemplu ar fi lumea lui Tolkien, cu populații ce par plasate într-un aparent Ev Mediu. Armele de luptă, hainele, cetățile trimit clar către perioada respectivă. Iar atunci și hărțile care însoțesc Trilogia Inelului sunt construite într-o manieră similară.

Detaliu din harta Middle Earth

Harta ținutului Narnia poate fi un alt exemplu.

Celebrul serial Star Trek avea plasată acțiunea la nivel galactic. Din acest motiv a fost elaborată o întreagă colecție cartografică. Putem vorbi aici de o cartografie a viitorului? Cu siguranță sunt câteva modalități de reprezentare interesante, chiar dacă se poate remarca aceiași tendință de prezenta totul cât mai complex și mai încărcat. De multe ori structuri complicate sunt specifice genului, în dorința de a induce privitorului ideea unor schimbări radicale în viitor. Multe dintre acestea nejustificabile. Aceleași observații sunt valabile și pentru un alt film de succes, Star Wars.

În povestirea lui Gregory Bendford intitulată Across the Sea of Suns, apare o hartă cu o reprezentare surprinzătoare: scara hărții exprimată în ani lumină!

O calitate deosebită se poate întâlni în cazul jocurilor pe calculator. Materialele grafice ating de multe ori complexități inimaginabile, unele dintre acestea fiind absolut remarcabile. Dar acesta este un alt subiect care ar merita o tratare separată în viitor.

Cyberspace maps

Aceste hărți ajută nu numai la vizualizarea ci și la înțelegerea conexiunilor spațiale din lumea World Wide Web. Dacă unele materiale folosesc standarde cartografice clasice, altele sunt reprezentări abstracte ale spatiului electronic. Sunt luate în calcul numerose crtiterii: numărul de utilizatori, vizualizări real-time de trafic etc. Pentru mai multe detalii vizitați An Atlas of Cyberspace.

Cyberspace maps

Pictorial maps.

Simbolurile clasice sunt înlocuite cu desene care ilustrează specificul fiecărei zone în parte. Unele hărți de acest fel se adresează copiilor pentru a face mai accesibilă geografia.

Detaliu dintr-o hartă a Marii Britanii. Pentru a vizualiza întreaga hartă mergeți aici

Aplicația acestui tip de reprezentare se poate face cu mare succes în cazul zonelor turistice, fiind realizată o asociere mult mai rapidă între o locație și funcția acesteia.

Provenite dintr-o veche tradiție cartografică acest tip hărți prezentau o anumită orientare, care să permită o cât mai bună vizualizare a spațiului. Chiar dacă accentul nu cade de multe ori pe redarea exactă a contururilor, acestea pot fi unele dintre materialele cele mai sugestive. Privitorul nu trebuie să caute neapărat o legendă cu simboluri, forma obiectului în sine exprimând esența. Un articol excelent poate fi citit la Wikipedia.

Harta Montrealului realizată de Jean-Louis Rheault

Proiecții „ciudate”

Un bun exemplu ar fi reprezentarea statului Peru pe spatele unui cormoran. Concept interesant, apărut sub forma unui timbru comemorativ.

Proiecția elaborată de Buckminster Fuller sub denumirea de Dymaxion Airocean World este una dintre cele mai interesante din istoria cartografiei. Așa cum afirma autorul în 1946 nu există o orientare corectă a hărții. Punctul de plecare a constat în anularea ideii de nord-sud/sus-jos. Uscatul este înfățișat sub forma unei insule înconjurată de apă. Mult mai interesante ar fi detaliile tehnice, harta oferind deformări minime la scară globală.

Hărți cu implicații ecologice.

Apărute în ideea sensibilizării opiniei publice față de un anumit fenomen. Pentru a atrage atenția asupra conservării mediului s-a publicat în Brazilia un timbru sugestiv (1989).

Hărți cu impact socio-economic

Diferite față de reprezentările obișnuite, ele propun o deformare a contururilor și a distanțelor, în funcție de un anumit criteriu prestabilit.

Hartă globală trasată în funcție de costul biletului de călătorie de la Londra către alte destinații. Reproducere din lucrarea Geographic Information Systems and Science de Paul A. Longley, Michael F. Goodchild, DavidJ. Maguire, David W. Rhind (John Wiley and Sons, 2005).

Deformarea devine în acest caz un concept de bază al produsului cartografic, care exprimă cel mai bine fenomenul tratat. Alte reprezentări sugestive pot fi: distribuția populației pe glob, mortalitatea infantilă, consumul de energie etc.

Categoria „Totul este posibil”

- Pământul nu este rotund. No comment.

- hărțile sunt orientate arbitrar cu nordul în sus. Se propune o răstrurnare a hărții. Cel puțin ciudat.

- dacă sapi o groapă în Pământ unde vei ieși pe partea cealaltă?

- o hartă a metroului londonez în care liniile de transport sunt denumite în funcție de genurile muzicale, iar stațiile au nume de artiști sau formații.

-Radical Cartography: Sahara / Pacificul / SKATER WORLD etc.

Concluzii

Chiar dacă aparent se poate reprezenta orice, există o diferență clară între un produs cartografic serios, care slujește unui anumit scop și simple curiozități ce pot cădea uneori în ridicol. Am ales pentru acest material câteva dintre exemplele cele mai cunoscute, propunând o structurare a lor pe criterii funcționale. Departe de noi gândul că am putut realiza o imagine unitară a conceptului.

O hartă poate fi neobișnuită din două motive:
1. din pricina subiectului abordat
2. datorită tehnicii folosite, care duce în final la obținerea unei forme neobișnuite, chiar dacă subiectul ales este unul comun.

O hartă imaginativă trimite către o lume nouă și poate sta la baza unei opere literare. A fost și cazul lui Robert Louis Stevenson, autorul romanului Treasure Island (1883). Inițial a creat o hartă a une insule pentru fiul său, ulterior aceasta inspirându-l în scrierea cărții. Iar de aici până la răspândirea expresiei harta comorii nu a mai fost decât un pas.