Go to content Go to navigation Go to search

geo-spatial.org: An elegant place for sharing geoKnowledge & geoData

Căutare



RSS / Atom / WMS / WFS


Contact


Lista de discuții / Forum


Publicat cu Textpattern


Comunitatea:

Conferința FOSS4G-Europe 2017
Conferința FOSS4G 2017

Distribuția deformațiilor liniare relative în funcție de categoriile de folosință ale terenului pentru proiecțiile Stereografică 1970, Gauss – Krüger și UTM

de Bogdan Moroșanu

Publicat la 30 Oct 2008 | Secţiunea: Articole | Categoria: Cartografie/
Conținutul acestui articol este publicat și pe www.noitopografii.ro.

De-a lungul timpului pentru teritoriul României au fost folosite mai multe sisteme de proiecție cartografică. Cele mai importante și de actualitate sunt proiecția Stereografică 1970, Gauss-Krüger și UTM (Universal Transversal Mercator). O mărime ce caracterizează fiecare sistem este deformația liniară relativă (în continuare ne vom referi la aceasta cu termenul deformație). Mărimea acesteia a fost discutată în articolul Deformatiile liniare relative in sistemele de proiectie Stereografic 1970, Gauss-Krüger, UTM și comparații între acestea, articolul de față propunându-și să analizeze distribuția valorilor deformațiilor pe teritoriul României în funcție de categoriile de folosință ale terenului pentru fiecare sistem de referință dintre cele menționate anterior.

Alegerea unui sistem de proiecție pentru o anumită zonă geografică se face în funcție de cerințele reprezentării. Dintre parametrii analizați, unii sunt bine determinați, cum ar fi valorile deformațiilor, iar alții pot fi determinați aproximativ, cum ar fi distribuția valorilor deformațiilor în funcție de categoriile de folosință ale terenului. Întrucât cel de-al doilea parametru luat în discuție, cu greu s-ar fi putut estima și lua în calcul la momentul stabilirii tipului și a parametrilor proiecțiilor folosite pe teritoriul României considerăm utilă o scurtă analiză pe această temă.

Hărțile tematice ale distribuției deformațiilor liniare relative pe teritoriul României

Când se discută despre un sistem de proiecție care se alege pentru un spațiu geografic relativ mare, cum ar fi teritoriul României, apariția deformațiilor cu valoare mare este inevitabilă. Unele proiecții, care au atât deformații pozitive cât și negative, rezolvă această problemă prin alegerea parametrilor proiecției în așa fel încât valorile de semn contrar să se compenseze în proporție cât mai mare. Pentru proiecția Stereografica 1970 și UTM s-au realizat grafice care pun în evidență raportul (Figura 1) și suma (Figura 2), în valoare absolută, a deformațiilor negative și a celor pozitive. Pentru realizarea celor două grafice și a hărților tematice ce vor fi prezentate în continuare, teritoriul României a fost împărțit în celule de formă patratică cu latura de un kilometru și pentru fiecare dintre acestea s­-a calculat valoarea deformației în fiecare sisteme de proiecție.

Graficul rapoartelor deformațiilor liniare relative pozitive și negative din proiecțiile Stereografică 1970 și UTM.

Figura 2 – Graficul rapoartelor deformațiilor liniare relative pozitive și negative din proiecțiile Stereografică 1970 și UTM.

Graficul sumelor în valoare   absolută pentru deformațiilor liniare relative pozitive și negative din   proiecțiile Stereografică 1970 și UTM.

Figura 2 – Graficul sumelor în valoare absolută pentru deformațiilor liniare relative pozitive și negative din proiecțiile Stereografică 1970 și UTM.

Urmărirea distribuției deformațiilor pe teritoriul României se va face prin împărțirea în trei intervale de valori pozitive întrucât prezintă interes numai valoarea, nu și semnul. Limitele intervalelor alese sunt 0, 15, 30 și înca o valoare care reprezintă limita superioară a deformației pentru sistemul de proiecție ales (ex.: 62 cm/km pentru proiecția Stereografică 1970). Intervalele menționate definesc trei zone de deformație: zona 1 = [0, 15], zona 2 = [15, 30] și zona 3 = [30, lim. sup.]. Aceste zone sunt reprezentate în continuare în Figura 3 pentru sistemul de proiecție Stereografic 1970, Figura 4 pentru Gauss-Krüger și Figura 5 pentru UTM.

distributie Deformatii Stereo

Figura 3 – Harta distribuției deformațiilor liniare relative în proiecția Stereografica 1970

distributie Deformatii Stereo

Figura 4 – Harta distribuției deformațiilor liniare relative în proiecția Gauss-Krüger

distributie Deformatii Stereo

Figura 5 – Harta distribuției deformațiilor liniare relative în proiecția UTM

Hărțile tematice ale distribuției deformațiilor liniare relative pe teritoriul României în funcție de categoria de folosință a terenului.

Hărțile tematice ale categoriilor de folosință ale terenului pentru suprafața României (Figura 6, Figura 7, Figura 8) au fost generate folosind setul de date Corine Land Cover 2000. Acesta cuprinde 37 de clase distincte care au fost repartizate la 9 categorii de folosință ale terenului (tabelul 1) încercând astfel sa se realieze o sincronizare cu împarțirea folosită în cadastrul general.

Tabelul 1
Nr. crt. Folosinta terenului (engleza) Folosinta terenului Categorie cadastrala
1 Complex cultivation patterns Zone de culturi complexe Arabil
2 Land principally occupied by agriculture, with significant areas of natural vegetation Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetatie natura
3 Non-irrigated arable land Terenuri arabile neirigate
4 Permanently irrigated land Terenuri irigate permanent
5 Rice fields Terenuri cultivate cu orez
6 Road and rail networks and associated land Retea de cai de comunicatie si terenuri asociate acestora Drumuri si cai ferate
7 Fruit trees and berry plantations Livezi Livezi
8 Agro-forestry areas Terenuri agro-forestiere Paduri
9 Broad-leaved forest Paduri de foioase
10 Coniferous forest Paduri de conifere
11 Mixed forest Paduri mixte
12 Transitional woodland-shrub Zone de tranzitie cu arbusti (in general defrisate)
13 Natural grasslands Pajisti naturale Pasuni
14 Pastures Pasuni secundare
15 Airports Aeroporturi Terenuri cu constructii
16 Construction sites Zone in constructie
17 Continuous urban fabric Spatiu urban continuu
18 Discontinuous urban fabric Spatiu urban discontinuu si spatiu rural
19 Green urban areas Zone urbane verzi
20 Industrial or commercial units Unitati industriale sau comerciale
21 Mineral extraction sites Zone de extractie a minereurilor
22 Port areas Zone portuare
23 Sport and leisure facilities Zone de agrement
24 Coastal lagoons Lagune Terenuri cu ape
25 Sea and ocean Mari
26 Water bodies Acumulari de apa
27 Water courses Cursuri de apa
28 Bare rocks Stâncarii Terenuri neproductive
29 Beaches, dunes, sands Plaje, dune, renii
30 Burnt areas Zone incendiate
31 Dump sites Gropi de gunoi
32 Inland marshes Mlastini
33 Moors and heathland Vegetatie subalpina
34 Peat bogs Turbarii
35 Salt marshes Mlastini sarate
36 Sparsely vegetated areas Zone cu vegetatie rara
37 Vineyards Vii Vii

distributie Deformatii Stereo

Figura 6 – Harta distribuției categoriilor cadastrale de folosință ale terenului în funție de deformațiile liniare relative din proiecția Stereografica 1970

distributie Deformatii Stereo

Figura 7 – Harta distribuției categoriilor cadastrale de folosință ale terenului în funție de deformațiile liniare relative din proiecția Gauss-Krüger

distributie Deformatii Stereo

Figura 8 – Harta distribuției categoriilor cadastrale de folosință ale terenului în funție de deformațiile liniare relative din proiecția UTM

Ținând cont de faptul că distanțele afectate de deformații sunt cele masurate în teren (înclinate), în continuare s-au întocmit diagramele corespunzătoare celor trei proiecții luând în calcul suprafețele înclinate (calculul acestora s-a făcut folosind datele Shuttle Radar Topography Mission). Informațiile conținute de diagrame sunt ușor deformate datorită unor operații tehnice efectuate. Contururile care definesc cele două straturi tematice, cel cu informații legate de categoriile de folosință și cel cu suprafețele înclinate, sunt diferite (acestea provin din surse diferite). Eliminarea diferenței s-a făcut prin efectuarea unei reduceri a suprafeței de analiză la una echivalentă cu intersecția dintre suprafețele inițiale. O altă sursă de erori este reprezentată de transformările realizate între diferitele sisteme de proiecție. Având însă în vedere faptul că analiza s-a realizat la nivel național și de caracterul estimativ al informației putem considera influențele asupra rezultatelor ca fiind minore. Diagramele obținute (Figura 6a, 6b, 7a, 7b, 8a, 8b) conțin relativ multă informație și din această cauză citirea lor devine greoaie. Cu scopul de a ușura interpretarea lor am considerat utilă realizarea a încă trei grafice care scot în evidență distribuția categoriilor de folosință ale terenului pentru fiecare din cele trei zone ale deformațiilor stabilite anterior (Figura 9, Figura 10, Figura 11). Considerăm de asemenea utilă alegerea unui exemplu și pacurgerea graficelor în vederea interpretării. Întrucât suprafețele construite prezintă un grad mai ridicat de interes le-am ales pe acestea pentru scopul propus anterior. Valorile caracteristice acestei categorii cadastrale sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2 – Valorile în procente ale distributiilor terenurilor cu constructii
Zona Proiectia Stereo70 Proiectia Gauss-Krüger Proiectia UTM
redusa înclinata redusa înclinata redusa înclinata
Zona 1 7,02 6,94 7,02 6,98 5,34 5,26
Zona 2 4,98 4,9 5,05 4,96 5,39 5,31
Zona 3 5,05 5,05 5,66 5,57 7,43 7,39

Se observă că zona 1 (deformații liniare în valoare absolută cuprinse între 0 și 15 cm/km) deține majoritatea suprafețelor ocupate cu această categorie de folosință mai puțin în cazul proiecției UTM. Pentru proiecția Stereografică 41% se afla în zona 1, 29% în zona 2 și 30% în zona 3. Comaparația pentru zona 1 între sistemele de proiecție analizate s-a făcut cu ajutorul diagrameni din Figura 9 în care se observă că proiecția Stereografica 1970 are cea mai mare suprafață cu teren construit, de 3,4 ori mai mult decât proiecția UTM spre exemplu.

Distributia categoriilor de folosinta Stereo supr inclinata

legenda

Fig. 6.a – Diagrama distribuției deformației pe teritoriul României luând în considerare suprafața redusă – proiecția Stereografică 1970

Distributia categoriilor de folosinta Stereo supr inclinata

legenda

Fig. 6.b – Diagrama distribuției deformației pe teritoriul României luând în considerare suprafața înclinată – proiecția Stereografică 1970

Distributia categoriilor de folosinta Stereo supr inclinata

legenda

Fig. 7.a – Diagrama distribuției deformației pe teritoriul României luând în considerare suprafața redusă – proiecția Gauss-Krüger

Distributia categoriilor de folosinta Stereo supr inclinata

legenda

Fig. 7.b – Diagrama distribuției deformației pe teritoriul României luând în considerare suprafața înclinată – proiecția Gauss-Krüger

Distributia categoriilor de folosinta Stereo supr inclinata

legenda

Fig. 8.a – Diagrama distribuției deformației pe teritoriul României luând în considerare suprafața redusă – proiecția UTM

Distributia categoriilor de folosinta Stereo supr inclinata

legenda

Fig. 8.b – Diagrama distribuției deformației pe teritoriul României luând în considerare suprafața înclinată – proiecția UTM

Distributia categoriilor de folosinta Stereo supr inclinata

legenda

Fig. 9 – Diagrama distribuției categoriilor de folosință ale terenului pentru Zona 1

Distributia categoriilor de folosinta Stereo supr inclinata

legenda

Fig. 10 – Diagrama distribuției categoriilor de folosință ale terenului pentru Zona 2

Distributia categoriilor de folosinta Stereo supr inclinata

legenda

Fig. 11 – Diagrama distribuției categoriilor de folosință ale terenului pentru Zona 3

Hărțile tematice și diagramele realizate în cadrul acestui articol facilitează întocmirea de analize asupra distribuțiilor deformațiilor și a categoriilor cadastrale de folosință ale terenului pe teritoriul României. Așa cum s-a mai precizat, informațiile au un caracter estimativ, însă metoda și criteriile folosite, eventual coroborate cu alte informații suplimentare, pot fi folosit în alegerea unui sistem de proiecție pentru o anumită zonă.

Discută articolul (0 comentarii)

Categorii