Distribuția deformațiilor liniare relative în funcție de categoriile de folosință ale terenului pentru proiecțiile Stereografică 1970, Gauss – Krüger și UTM

Conținutul acestui articol este publicat și pe www.noitopografii.ro.

De-a lungul timpului pentru teritoriul României au fost folosite mai multe sisteme de proiecție cartografică. Cele mai importante și de actualitate sunt proiecția Stereografică 1970, Gauss-Krüger și UTM (Universal Transversal Mercator). O mărime ce caracterizează fiecare sistem este deformația liniară relativă (în continuare ne vom referi la aceasta cu termenul deformație). Mărimea acesteia a fost discutată în articolul Deformatiile liniare relative in sistemele de proiectie Stereografic 1970, Gauss-Krüger, UTM și comparații între acestea, articolul de față propunându-și să analizeze distribuția valorilor deformațiilor pe teritoriul României în funcție de categoriile de folosință ale terenului pentru fiecare sistem de referință dintre cele menționate anterior.

Alegerea unui sistem de proiecție pentru o anumită zonă geografică se face în funcție de cerințele reprezentării. Dintre parametrii analizați, unii sunt bine determinați, cum ar fi valorile deformațiilor, iar alții pot fi determinați aproximativ, cum ar fi distribuția valorilor deformațiilor în funcție de categoriile de folosință ale terenului. Întrucât cel de-al doilea parametru luat în discuție, cu greu s-ar fi putut estima și lua în calcul la momentul stabilirii tipului și a parametrilor proiecțiilor folosite pe teritoriul României considerăm utilă o scurtă analiză pe această temă.

Hărțile tematice ale distribuției deformațiilor liniare relative pe teritoriul României

Când se discută despre un sistem de proiecție care se alege pentru un spațiu geografic relativ mare, cum ar fi teritoriul României, apariția deformațiilor cu valoare mare este inevitabilă. Unele proiecții, care au atât deformații pozitive cât și negative, rezolvă această problemă prin alegerea parametrilor proiecției în așa fel încât valorile de semn contrar să se compenseze în proporție cât mai mare. Pentru proiecția Stereografica 1970 și UTM s-au realizat grafice care pun în evidență raportul (Figura 1) și suma (Figura 2), în valoare absolută, a deformațiilor negative și a celor pozitive. Pentru realizarea celor două grafice și a hărților tematice ce vor fi prezentate în continuare, teritoriul României a fost împărțit în celule de formă patratică cu latura de un kilometru și pentru fiecare dintre acestea s­-a calculat valoarea deformației în fiecare sisteme de proiecție.

Figura 2 – Graficul rapoartelor deformațiilor liniare relative pozitive și negative din proiecțiile Stereografică 1970 și UTM.

Figura 2 – Graficul sumelor în valoare absolută pentru deformațiilor liniare relative pozitive și negative din proiecțiile Stereografică 1970 și UTM.

Urmărirea distribuției deformațiilor pe teritoriul României se va face prin împărțirea în trei intervale de valori pozitive întrucât prezintă interes numai valoarea, nu și semnul. Limitele intervalelor alese sunt 0, 15, 30 și înca o valoare care reprezintă limita superioară a deformației pentru sistemul de proiecție ales (ex.: 62 cm/km pentru proiecția Stereografică 1970). Intervalele menționate definesc trei zone de deformație: zona 1 = [0, 15], zona 2 = [15, 30] și zona 3 = [30, lim. sup.]. Aceste zone sunt reprezentate în continuare în Figura 3 pentru sistemul de proiecție Stereografic 1970, Figura 4 pentru Gauss-Krüger și Figura 5 pentru UTM.

Figura 3 – Harta distribuției deformațiilor liniare relative în proiecția Stereografica 1970

Figura 4 – Harta distribuției deformațiilor liniare relative în proiecția Gauss-Krüger

Figura 5 – Harta distribuției deformațiilor liniare relative în proiecția UTM

Hărțile tematice ale distribuției deformațiilor liniare relative pe teritoriul României în funcție de categoria de folosință a terenului.

Hărțile tematice ale categoriilor de folosință ale terenului pentru suprafața României (Figura 6, Figura 7, Figura 8) au fost generate folosind setul de date Corine Land Cover 2000. Acesta cuprinde 37 de clase distincte care au fost repartizate la 9 categorii de folosință ale terenului (tabelul 1) încercând astfel sa se realieze o sincronizare cu împarțirea folosită în cadastrul general.

Tabelul 1
Nr. crt.	Folosinta terenului (engleza)	Folosinta terenului	Categorie cadastrala
1	Complex cultivation patterns	Zone de culturi complexe	Arabil
2	Land principally occupied by agriculture, with significant areas of natural vegetation	Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetatie natura
3	Non-irrigated arable land	Terenuri arabile neirigate
4	Permanently irrigated land	Terenuri irigate permanent
5	Rice fields	Terenuri cultivate cu orez
6	Road and rail networks and associated land	Retea de cai de comunicatie si terenuri asociate acestora	Drumuri si cai ferate
7	Fruit trees and berry plantations	Livezi	Livezi
8	Agro-forestry areas	Terenuri agro-forestiere	Paduri
9	Broad-leaved forest	Paduri de foioase
10	Coniferous forest	Paduri de conifere
11	Mixed forest	Paduri mixte
12	Transitional woodland-shrub	Zone de tranzitie cu arbusti (in general defrisate)
13	Natural grasslands	Pajisti naturale	Pasuni
14	Pastures	Pasuni secundare
15	Airports	Aeroporturi	Terenuri cu constructii
16	Construction sites	Zone in constructie
17	Continuous urban fabric	Spatiu urban continuu
18	Discontinuous urban fabric	Spatiu urban discontinuu si spatiu rural
19	Green urban areas	Zone urbane verzi
20	Industrial or commercial units	Unitati industriale sau comerciale
21	Mineral extraction sites	Zone de extractie a minereurilor
22	Port areas	Zone portuare
23	Sport and leisure facilities	Zone de agrement
24	Coastal lagoons	Lagune	Terenuri cu ape
25	Sea and ocean	Mari
26	Water bodies	Acumulari de apa
27	Water courses	Cursuri de apa
28	Bare rocks	Stâncarii	Terenuri neproductive
29	Beaches, dunes, sands	Plaje, dune, renii
30	Burnt areas	Zone incendiate
31	Dump sites	Gropi de gunoi
32	Inland marshes	Mlastini
33	Moors and heathland	Vegetatie subalpina
34	Peat bogs	Turbarii
35	Salt marshes	Mlastini sarate
36	Sparsely vegetated areas	Zone cu vegetatie rara
37	Vineyards	Vii	Vii

Figura 6 – Harta distribuției categoriilor cadastrale de folosință ale terenului în funție de deformațiile liniare relative din proiecția Stereografica 1970

Figura 7 – Harta distribuției categoriilor cadastrale de folosință ale terenului în funție de deformațiile liniare relative din proiecția Gauss-Krüger

Figura 8 – Harta distribuției categoriilor cadastrale de folosință ale terenului în funție de deformațiile liniare relative din proiecția UTM

Ținând cont de faptul că distanțele afectate de deformații sunt cele masurate în teren (înclinate), în continuare s-au întocmit diagramele corespunzătoare celor trei proiecții luând în calcul suprafețele înclinate (calculul acestora s-a făcut folosind datele Shuttle Radar Topography Mission). Informațiile conținute de diagrame sunt ușor deformate datorită unor operații tehnice efectuate. Contururile care definesc cele două straturi tematice, cel cu informații legate de categoriile de folosință și cel cu suprafețele înclinate, sunt diferite (acestea provin din surse diferite). Eliminarea diferenței s-a făcut prin efectuarea unei reduceri a suprafeței de analiză la una echivalentă cu intersecția dintre suprafețele inițiale. O altă sursă de erori este reprezentată de transformările realizate între diferitele sisteme de proiecție. Având însă în vedere faptul că analiza s-a realizat la nivel național și de caracterul estimativ al informației putem considera influențele asupra rezultatelor ca fiind minore. Diagramele obținute (Figura 6a, 6b, 7a, 7b, 8a, 8b) conțin relativ multă informație și din această cauză citirea lor devine greoaie. Cu scopul de a ușura interpretarea lor am considerat utilă realizarea a încă trei grafice care scot în evidență distribuția categoriilor de folosință ale terenului pentru fiecare din cele trei zone ale deformațiilor stabilite anterior (Figura 9, Figura 10, Figura 11). Considerăm de asemenea utilă alegerea unui exemplu și pacurgerea graficelor în vederea interpretării. Întrucât suprafețele construite prezintă un grad mai ridicat de interes le-am ales pe acestea pentru scopul propus anterior. Valorile caracteristice acestei categorii cadastrale sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2 – Valorile în procente ale distributiilor terenurilor cu constructii
Zona	Proiectia Stereo70		Proiectia Gauss-Krüger		Proiectia UTM
	redusa	înclinata	redusa	înclinata	redusa	înclinata
Zona 1	7,02	6,94	7,02	6,98	5,34	5,26
Zona 2	4,98	4,9	5,05	4,96	5,39	5,31
Zona 3	5,05	5,05	5,66	5,57	7,43	7,39

Se observă că zona 1 (deformații liniare în valoare absolută cuprinse între 0 și 15 cm/km) deține majoritatea suprafețelor ocupate cu această categorie de folosință mai puțin în cazul proiecției UTM. Pentru proiecția Stereografică 41% se afla în zona 1, 29% în zona 2 și 30% în zona 3. Comaparația pentru zona 1 între sistemele de proiecție analizate s-a făcut cu ajutorul diagrameni din Figura 9 în care se observă că proiecția Stereografica 1970 are cea mai mare suprafață cu teren construit, de 3,4 ori mai mult decât proiecția UTM spre exemplu.

Fig. 6.a – Diagrama distribuției deformației pe teritoriul României luând în considerare suprafața redusă – proiecția Stereografică 1970

Fig. 6.b – Diagrama distribuției deformației pe teritoriul României luând în considerare suprafața înclinată – proiecția Stereografică 1970

Fig. 7.a – Diagrama distribuției deformației pe teritoriul României luând în considerare suprafața redusă – proiecția Gauss-Krüger

Fig. 7.b – Diagrama distribuției deformației pe teritoriul României luând în considerare suprafața înclinată – proiecția Gauss-Krüger

Fig. 8.a – Diagrama distribuției deformației pe teritoriul României luând în considerare suprafața redusă – proiecția UTM

Fig. 8.b – Diagrama distribuției deformației pe teritoriul României luând în considerare suprafața înclinată – proiecția UTM

Fig. 9 – Diagrama distribuției categoriilor de folosință ale terenului pentru Zona 1

Fig. 10 – Diagrama distribuției categoriilor de folosință ale terenului pentru Zona 2

Fig. 11 – Diagrama distribuției categoriilor de folosință ale terenului pentru Zona 3

Hărțile tematice și diagramele realizate în cadrul acestui articol facilitează întocmirea de analize asupra distribuțiilor deformațiilor și a categoriilor cadastrale de folosință ale terenului pe teritoriul României. Așa cum s-a mai precizat, informațiile au un caracter estimativ, însă metoda și criteriile folosite, eventual coroborate cu alte informații suplimentare, pot fi folosit în alegerea unui sistem de proiecție pentru o anumită zonă.