RSS / Atom / WMS / WFS

Contact

Publicat cu Textpattern

Comunitatea:

Prima aplicație WebGIS istorică despre Cetatea Timișoarei

Introducere

Aplicația WebGIS „Cetatea Timișoarei” (se găsește pe adresa www.cetateanoastra.ro) este o „fereastră deschisă” către cartierul central al municipiului din diferite timpuri și epoci (ultimii trei sute de ani), oferind o privire de ansamblu asupra principalelor caracteristici ale peisajului socio-urban. Site-ul este unul multifuncțional, având în vedere mai multe grupuri-țintă din diverse domenii de activitate și a fost realizat în colaborare cu Biroul de Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice din cadrul Primăriei Timișoara.

Autorul, Mihai-Mircea Moise, este student în anul I la masteratul de Sisteme Informatice Geografice (SIG) din cadrul Departamentului de Geografie al Universității de Vest.

Unul din scopurile site-ului este informarea vizitatorilor cu privire la diverse aspecte spațiale, temporale și arhitectonice ale clădirilor din Cetatea Timișoarei, toate în timp istoric, aceasta devenind o modalitate interactivă de a învăța despre istoria Timișoarei și de a răspunde interesului pasionaților de istorie.

Pe de altă parte, aplicația vizează și un public specializat în domeniile arhitecturii, urbanismului, istoriei și geografiei, care se va folosi de modulul matematico-statistic sau de funția de compunere hărți ale site-ului pentru a calcula diverși indici arhitectonici și a urmări diverse tendințe în timp, respectiv pentru a realiza hărți (planuri) estetice și corecte din punct de vedere cartografic. Elementul comun de interes pentru toate aceste categorii profesionale este abordarea temporală și spațială a datelor.

De altfel, site-ul are și un scop colectiv, deoarece baza de date se clădește în continuu prin intervenția utilizatorilor, care își pun la dispoziție cunoștințele, imaginile și documentele pentru a realiza o imagine istorică cât mai precisă a Cetății. Aceștia pot adăuga imagini vechi și noi, personalități, restaurante, hoteluri și instituții din trecut, evenimente, vizite și pasaje din literatură.

Cumulând funcționalitățile amintite mai sus, se poate intui, pe lângă altele, și tragerea unui semnal de alarmă cu privire la bogăția culturală a orașului și la nevoia de a se investi mai mult în conservarea clădirilor și punerea în valoare a istoriei Timișoarei.

Ca urmare, aplicația este un ajutor ce se vrea cât mai precis al iubitorilor Timișoarei — indiferent de pregătire lor profesională — în a descoperi peisaje urbane istorice și evoluții spațio-temporale ale Cetății, site-ul putând deveni un puternic instrument de promovare al municipiului aflat în competiție pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021.

Lansarea aplicației s-a petrecut pe 01.10.2015 și a fost organizată de Departamentul de Geografie al Universității de Vest din Timișoara, prin implicarea specială a domnului Conf. Dr. Marcel Török-Oance.

Spațialitatea aplicației

Este acea caracteristică ce imprimă caracterul geografic acestei aplicații. Toate datele vizibile sunt afișate, observate și analizate, direct sau relativ unele față de celălalte, în mod spațial.

Pentru autor, această caracteristică constituie, împreună cu trăsătura temporală și cea colectivă, principalul temei și puternic interes pentru realizarea acestei aplicații.

Fig. 1 – Captură de ecran cu aplicaţia „Cetatea Timișoarei”

Temporalitatea aplicației

Temporalitatea se definește prin componenta „timp” a datelor. Astfel, elementele vector ce pot fi vizualizate pe plan (personalități, clădiri, restaurante, evenimente politice) nu sunt caracterizate numai printr-o poziție pe Glob, dată de niște coordonate într-o anumită proiecție geografică, ci și printr-o situare pe axa timpului.

Prin urmare, vectorii vor fi afișați pe plan numai dacă au existat în anul ales de vizitator spre vizualizare.

Existența sau nu a unui element socio-geografic înainte, după sau într-un anumit an, precum și anumite caracteristici calitative și cantitative ale acestuia pot fi deduse din prezența sau nu pe planuri, imagini sau documente ale căror dată este cunoscută bine, sau în caz extrem, aproximativ.

Fig. 2 – Aplicația deține un vizualizator simplu de imagini ale clădirilor. În fotografii: Casa Brück în două imagini: din 2014, respectiv, de la începutul secolului trecut

Fig. 3 – Aplicația permite de asemenea suprapunerea „a doi ani”. În imagine: Cetatea din 1716 este suprapusă peste cea din 1900.

Precizia temporală este dată, deci, de densitatea de materiale informative dintr-un anumit interval de timp și trebuie luată ca atare. De exemplu, în perioada 1737-1740, din informațiile existente, se deduce că au fost construite 7-8 clădiri. Nu se știe în care dintre ani a fost fiecare dintre ele ridicată, deoarece singurul plan care există pentru această perioadă este pentru anul 1740.

Spectrul temporal luat în studiu este 1715-2014, așadar o perioadă de 300 de ani.

Modalitatea de obținere a aspectului temporal este următoarea: într-un strat vectorial (de exemplu clădiri) sunt stocate toate elementele ce au existat în spectrul temporal în spațiul interior luat în studiu (dinăuntrul primului inel de fortificații). Fiecare clădire conține date referitoare la anul apariției și la anul dispariției din realitatea geografică a orașului. Utilizatorul își alege anul în care dorește să vizualizeze elementele existente atunci. Dacă acest an este mai mare sau egal cu anul apariției și mai mic decât anul dispariției, atunci clădirea este randată pe plan. Dacă nu, nu va apărea pe plan.

Abordarea statică și comparativă a datelor

Se realizează pe fond temporal static, adică în cadrul aceluiași an.

În acest tip de abordare componenta principală a analizei o reprezintă spațiul. Se compară și corelează existența, poziția și trăsăturile diferitelor aspecte ale peisajului socio-geografic.

Vizitatorului îi sunt puse la dispoziție mai multe straturi vectoriale ce își reînnoinesc aspectul în funcție de anul de analiză selectat.

Aceste straturi sunt:

un strat poligonal pentru clădiri
un strat punctual pentru clădiri
un strat poligonal pentru fortificații
un strat poligonal pentru hidrografie
un strat poligonal pentru mahalalele turcești
un strat poligonal pentru denumirea străzilor și a piețelor
un strat punctual pentru imagini
un strat punctual pentru puncte de interes:
- instituții și societăți
- hoteluri și hanuri
- restaurante și ospătării
- artiști
- personalități publice
- evenimente și vizite
- literatură
- statui

Cele mai semnficative straturi sunt cele ale clădirilor, întrucât la nivelul acestora se pot realiza cele mai complexe analize spațiale. Acestea rezultă în special din multitudinea de parametri din baza de date și de cromatica straturilor, care se modifică în funcție de mai mulți factori:

atributul selectat (care poate avea fie un stil nedefinit fie unul prestabilit)
numărul de categorii
setul de culori (pentru stilul nedefinit)
metoda de clasificare (standard sau quantiles)
intervalele de valori

Fig. 4 – Captură de ecran ce prezintă un exemplu de analiză a datelor. Clădirile-poligon prezintă vârsta (6 clase), iar clădirile-punct, înălțimea medie a unui nivel (7 clase)

Fig. 5 – La scări mari, clădirile-punct se transformă în thumbnail-uri cu imagini reprezentative ale clădirilor pe care le reprezintă

Fig. 6 – Aplicația permite vizualizarea de imagini și pentru punctele de interes. În imagine: Coloana Fidelității, prezentă odinioară în Piața Libertății

Abordarea dinamică a datelor

Presupune utilizarea componentei dinamice a site-ului, care permite derularea timpului, cu o anumită viteză, între doi ani-extremă. Această abordare a datelor este superioară celorlalte prin înlesniri aduse unor tipuri de analiză.

În primul rând, este vorba de cercetarea rapidă a unor suprafețe mari, componenta permițând o observare rapidă a evoluției spațiale și calitative ale unor spații construite. Se poate observa și fluctuația permanentă a arealelor de interes imobiliar de-a lungul unor perioade mai mici sau mai mari de timp.

În al doilea rând, facilitează analiza evolutivă a trăsăturilor (sau a indicilor fini calculați de vizitator; a se vedea în capitolul următor) unui spațiu de mărimea a unul, două sau câteva cvartale.

Nu în ultimul rând, componenta se poate folosi pentru cercetarea conținutului bazei de date de fotografii și marcaje (personalități, magazine, evenimente) și a distribuție acestora în timp și spațiu.

Fig. 7 – Rezultatul rulării timpului între anii 1738 și 1743

Fig.8 – Meniul componenentei dinamice

Abordarea statistică a datelor

Se referă la analiza datelor pe baza indicilor matematici. Acești indici reprezintă de fapt niște extensii editabile ale tabelei clădirilor, ei fiind calculați prin manipularea proprietăților deja existente în tabelul de atribute.

Indicilor matematici le sunt alocate trei spații de lucru(adică trei coloane în tabelă) și pot fi definiți ca funcții liniare, polinomiale, logaritmice etc. Pot conține atribute spațiale, metrice, istorice și indici definiți în alte spații de lucru, dar și constante numerice.

Fig.9 – Realizarea unui indice care arată clădirile mai vechi de 1850 care au înălțimea medie a unui nivel mai mare de 4,5 metri

Fig.10 – Legenda obținută în urma realizării indicelui și modificării culorii categoriei

Fig.11 – Planul obținut în urma realizării indicelui. Anul vizualizării: 2014

Această componentă recunoaște două tipuri de indici: particulari și fini. Cei particulari sunt definiți pentru toate clădirile existente în baza de date și rămân ficși odată cu schimbarea navigarea în timp. Cei fini, în schimb, conțin în formula lor vârsta clădirii și se schimbă în funcție de anul setat. La o derulare a timpului folosind componenta dinamică, spre exemplu, acești indici se vor actualiza în fiecare an, ceea ce va îngreuna substanțial derularea timpului.

Caracteristica colectivă a site-ului

Oferă posibilitatea contribuției oricărui doritor la baza de date a aplicației. Vizitatorul doritor își poate înscrie datele necesare accesând secțiunea Login a meniului, în vederea înscrierii în lista utilizatorilor.

După ce acea persoană a devenit utilizator, prin logare, acesteia i se oferă posibilitatea de a aduce completări în baza de date, unde poate încărca imagini din Cetate sau diferite marcaje cu privire la: instituții vechi, restaurante, hoteluri, hanuri, personalități și artiști care au locuit și lucrat în Cetate, evenimente istorice petrecute aici, fragmente din literatură referitoare la acest spațiu geografic etc. Din acestea se vor alege de către administrator imaginile și punctele de interes considerate de cuviință pentru a fi inserate în baza de date vizibilă tuturor vizitatorilor.

Astfel, se poate lucra într-un mod comunitar la densificarea în timp și spațiu a bazei de date, contribuind la evoluția neîncetată a site-ului.

Fig.12 – Imagine istorică din anul 1900 ce prezintă fostul Muzeu al Timișoarei. Astfel de imagini pot fi adăugate de utilizatorii aplicației pe planul istoric. Imaginea de mai sus se poate observa numai pentru anul 1900 al vizualizării planului

Fig.13 – Punct de interes din 1866 ce amintește de popasul domnitorului A.I. Cuza în Timișoara în drumul său de exil către Occident

Fig.14 – Punct de interes dintre anii 1987-1992 ce arată casa unde a locuit poetul și revoluționarul Ion Monoran până la moartea sa. Astfel de puncte de interes pot fi adăugate de utilizatorii aplicației pe planul istoric

Funcţia de compunere hărţi

Aplicaţia dispune de o componentă cartografică, prin care vizitatorul poate produce un plan digital, ce conţine titlu, legendă (cu una sau două coloane), orientare nord, scară şi semnătură autor.

Conține un meniu extins prin care vizitatorul își setează dimensiunile și pozițiile componentelor hărții, alege rândurile ce vor apărea în legendă, adaugă/crează unele elemente (orientare, titlu, semnătură autor) sau le modifică pe cele existente (nume straturi, distanțări în legendă etc.).

Finalizarea hărții se va realiza într-un program de editare imagini (GIMP 2, Inkscape, Paint etc.).

În continuare se pot observa câteva exemple de planuri obţinute cu această componentă.

Istoricul cercetărilor

Septembrie 2013: explorarea posibilităților de realizare a unui plug-in QuantumGIS, ieșiri pe teren pentru preluare de date textuale și fotografii, documentare la Arhivele județului Timiș, din cărți și Cartarea domnului Arh. Mihai Opriș. Începerea realizării unui plug-in. Realizarea unei baze de date temporare.
Octombrie – noiembrie 2013: Realizarea plug-in-ului. Autorul este îndrumat și ajutat de către domnul Lect. Dr. Ionuț Șandric în a începe realizare aplicației WebGIS.
Decembrie 2013 – februarie 2014: Dezvoltarea alicației WebGIS. Prezentare a conceptului în cadrul Biroului de Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice Timișoara.
Martie – aprilie 2014: Dezvoltarea aplicației WebGIS.
Mai – iunie 2014: Primirea de către autor a suprapunerilor 1746, 1758, 1812, 1876 și 2005 și a unei Cartări îmbunătățite. Realizarea bazei de date finale. Perfecționarea site-ului cu îndrumarea echipei de la B.R.C.C.I Timișoara.
Iulie 2014 – februarie 2015: Realizarea și îmbunătățirea unor straturi vectoriale. Realizarea conexiunilor la baza de date spațiale cu ajutorul domnilor Ionuț Șandric și Bogdan Grama. Realizarea componentei php cu dăruirea și ajutorul prietenilor Teodora Selea și Eduard Babușcov. Îmbunătățirea site-ului.
Martie – iunie 2015: Configurarea unor sisteme de securitate, îmbunătățirea bazei date și a componentei cartografice.
Iulie- septembrie 2015 – retușuri finale
1 octombrie 2015: lansarea oficială a aplicației WebGIS „Cetatea Timișoarei” , în amfiteatrul A13, Universitatea de Vest din Timișoara

Lucrarea de licență

Aplicația WebGIS „Cetatea Timișoara” a fost prezentată de către autor ca lucrare de licență , în sesiunea iunie 2015, cu titlul „Aplicație WebGIS pentru analiza evoluției peisajului urban și promovarea istoriei Cetății Timișoarei”, sub coordonarea domnului Lect. Dr. Ionuț Șandric, în urma absolvirii secției de Cartografie din cadrul Facultatății de Geografie, Universitatea din București.

Concluzie

Aplicația „Cetatea Timișoarei” este, în mod clar, o inițiativă care cheamă la îmbunătățiri permanente, neputând acoperi niciodată vastitatea istoriei unui spațiu totuși mic – cartierul central și nucleul Timișoarei. Cu toate acestea, cetățenii interesați sunt chemați să participe cu propriile cunoștințe, materiale și imateriale, pentru a realiza împreună o unealtă cât mai complexă- atât pentru omul călător- turistul, cât și pentru cei interesați de o cercetare științifică, geografică, istorică și arhitectonică a ace.

Bibliografia aplicației

Prot. BUDE, Ioan, 2012, Repere religioase ortodoxe române timișorene, Ed. a 2-a, Ed. Artpress, Timișoara
Arh. CAPOTESCU, Valentin, 2008, Arhitectura Militară Bastionară, Volumul 1: Cetatea Timișoarei, Ed. Bastion, Timișoara
Ing. JANCSÓ, Árpád, 2011, Hărţile tipărite ale Timişoarei 1850–2010, Ed. Cosmpolitan Art, Timișoara
Arh. OPRIȘ, Mihai, 1987, Timișoara- Mică monografie urbanistică, Ed. Tehnică, București
Arh. OPRIȘ, Mihai, 2007, Timișoara: monografie urbanistică : descoperiri recente care au impus corectarea istoriei urbanistice a Timișoarei, Ed. Brumar, Timișoara
Arh. OPRIȘ, Mihai, Cartarea monumentelor istorice din situl urban Cartierul „Cetatea Timișoarei” , Primăria Municipiului Timișoara, adresa web [http://www.primariatm.ro/ik/index.php?meniuId=2&viewCat=3499&sectiune=primaria]
MUNTEANU, Ioan, MUNTEANU, Rodica, 2002, Timișoara: monografie, Ed. Mirton, Timișoara
OSACI-COSTACHE, Gabriela, 2008, Cartografie, Ed. a II-a revăzută, Editura Universitară, București
PREYER, Johann N., 1995, Monographie der Königlichen Freistadt Temesvár. Monografia orașului liber crăiesc Timișoara, Editura Amarcord, Timișoara(Tradus de Adam Mager și Eleonora Pascu)
UNGUREANU, Alexandru, ȚURCĂNAȘU, George, 2008, Geografia așezărilor umane, ed. Performantica, Iași