Judetul Constanta Romania
de Ștefan Constantinescu
Titlul hărții: ROMÂNIA. Județul Constanța
Autori: ?
Editor: Consiliul Județean Constanța
Anul publicării: ?
Fig1. Coperta exterioară a hărții
Acestea ar fi toate datele pe care le-am cules întorcînd harta de câteva ori. Lipsa informațiilor despre autori și anul apariției lucrării, ne face să credem că toată realizarea aparține unui colectiv din cadrul CJ Constanța. De ce oare numele acestora nu apare? Răspunsul este simplu: suntem încă tributari vechilor concepții care afirmă că o lucrare a fost realizată de o instituție, de un colectiv. Nu există așadar persoane ci doar clădiri, iar nimeni nu-și asumă vreo responsabilitate. Trecem peste această observație răutăcioasă, dar nu ne-am putut abține, pentru că sunt încă o sumedenie de situații asemănătoare întîlnite la tot pasul.
Dimensiuni: 47 x 67 cm.
Structura hărții: fața 1 prezintă Județul Constanța
iar fața 2 orașul Constanța
Proiecția cartografică: ?
Sistem de coordonate: ?
Scară: ?
Sursa datelor: neprecizată
Iată cum cele mai importante caracteristici ale unei hărți lipsesc, cerințe absolut obligatorii pentru orice material cartografic. Suntem absolut siguri că sursa datelor stă în hărți topografice sau în planuri cadastrale, care au o proiecție specifică. Nu știm dacă această lipsă poate fi socotită doar o neglijență, avem convingerea că „autorii” nici nu și-au pus această problemă. Cu siguranță că cea mai mare parte a cititorilor vor spune că nu prezintă nici un fel de importanță lipsa unor detalii tehnice. Cu toate acestea, măcar un sistem de coordonate lat/long merita trecut, pentru a ilustra extinderea spațială a județului. Și pentru multe altele…
Legenda: informațiile trecute pe ambele părți sunt nestructurate, cuvântul „legendă” apare doar o singură dată în caseta mijloacelor de transport auto.
Fața 1: prezintă județul Constanța fără a preciza vecinii acestuia. Trecerea spre spațiile din jur se face indicînd doar direcțiile către orașele mari: Tulcea, București etc. Spre sud nu este trecută granița cu Bulgaria, sau măcar menționată prezența acestui stat. Dacă ne gîndim la faptul că harta este și în engleză, franceză și germană, ne imaginăm cum aceasta se adresează automat și turiștilor străini. Calitatea va sta întotdeauna în natura detaliilor, cele mai elementare scăpări nefiind justificabile. Să nu mai amintim de marea pată de culoare albastră din est, care vor spune unii, „se înțelege de la sine că este Marea Neagră, de ce oare mai trebuia scris pe hartă!”. Acestora doresc să le răspund printr-un exemplu extrem de simplu: imaginați-vă că vedeți pentru prima dată o hartă a unui stat despre care nu aveți nici o informație. Lucrurile evidente pentru unii pot fi extrem de opace pentru alții, iar o hartă trebuie să răspundă oricărui cititor. Mult mai gravă este omiterea Bălții Ialomiței din vest. Reprezentarea acesteia se face printr-o culoare albastru deschis, pe care se află cîteva pete de culoare verde. Inutil să argumentez cît de gravă este eroarea…
Fig2. Balta Ialomiței ilustrată ca un mare lac, lipsind denumirile pentru brațele Dunării
Drumurile sunt reprezentate prin 2 culori diferite, fără a preciza diferența dintre acestea. Doar grosimea poate sugera care ar fi drumurile naționale, din păcate aceasta este mult exagerată, fiind discordantă cu cadrul general al hărții.
Fig3. Reprezentarea legăturii dintre sistemul lagunar și Marea Neagră printr-o uriașă portiță.
Cea mai gravă eroare care apare însă pe acestă „hartă” este cu siguranță reprezentarea barierei litorale din fața sistemului lagunar. Uriașa portiță indică un schimb activ între apele mării și lacurile adiacente. Situație total falsă și nescuzabilă! La același capitol se înscrie și forma câmpului Chituc, o mare pată de culoare verde în interiorul căreia se află un lac (să fie vorba oare de Edighioluri ?). Cât despre Grindul Saele, pe care se află orașul Histria, ei bine, acesta este înfățișat doar prin sectorul său nordic, restul fiind acoperit de apele Lacului Sinoe.
Fig4. Zona Chituc și grindul Saele așa cum apar pe o imagine Landsat. Diferența față de hartă este uriașă.
Informațiile de pe fața 1 sunt împărțite în 6 categorii: Peșteri, Situri arheologice, Podgorii, Mănăstiri, Moschei, Rezervații naturale. Simbolurile alese pentru acestea nu au nimic de a face cu cele cartografice, fiind simple invenții.
Fața a II a prezintă planul orașului Constanța, o casetă a RATC (traseele de transport în comun din Constanța), informații turistice (telefoane, program pentru unele muzee etc.) și o serie de alte obiective. Datele acestea pot constitui singurul motiv întemeiat pentru a cumpăra acestă hartă. Dar surprizele nu s-au terminat… Caseta stațiunii Mamaia este rudimentară: hotelurile sunt separate pe secțiuni notate de la litera A la E, iar denumirile acestora într-o casetă separată. Numai că cititorul trebuie să ghicească singur ce nume corespunde fiecărui hotel în parte, deorece autorii nu s-au gândit să atribuie niște simple numere pentru identificarea rapidă a clădirilor.
Fig5. Hotelurile din stațiunea Mamaia nu sunt numerotate în caseta din dreapta făcînd imposibilă identificarea lor.
Fig6. Singura calitate a hărții o constituie abundența obiectivelor turistice, chiar dacă simbolurile alese nu sunt cele mai adecvate.
Concluzii: o hartă fără autor(i) nu poate primi aprecieri sau critici deorece nimeni nu are responsibilitatea actului cartografic. Lucrarea de față se înscrie însă în sfera firească a unui proiect județean ce trebuia bifat ca realizat, pentru care s-au cheltuit bani și care, s-a dovedit facut în grabă, cu toate informațiile bogate de care poate dispune un Consiliu Județean.