Delta Dunării. Harta turistică
de Ștefan Constantinescu
Titlul hărții: Delta Dunării. Harta turistică
Autori: Dr. Docent PETRE GÂȘTESCU
Editor: Compania de Turism pentru Tineret
Anul publicării: 1992
Considerată de mulți una dintre cele mai importante hărți turistice ale Deltei Dunării, pentru mine reprezintă de departe harta de care sunt cel mai mult atașat. Iar aceasta se datorează faptului că a fost prima mea hartă cu care am mers în deltă. Și în prezent păstrez cu drag acel prim exemplar, ajuns rupt, uzat dar care trezește atâtea amintiri.
Dimensiuni: 66 x 97 cm.
Structura hărții: fața 1 prezintă Delta Dunării fața 2 conține doar text
Proiecția cartografică: neprecizată, posibil Gauss-Kruger
Sistem de coordonate: lat/long cu echidistanță de 10`
Scară: 1:150000
Principala calitate a acestei hărți turistice constă în redarea precisă a reliefului deltaic. Cu siguranță că la baza acesteia au stat hărțile topografice 1:25k, dar nu cele imprimate în anii 78-79, ci credem noi, cele din anii 1962-1965. Acestea sunt singurele care prezintă curbe de nivel cu echidistanța de 0,5m. Din toate hărțile apărute sub semnătura profesorului Gâștescu, am remarcat actualizarea unor sectoare de țărm (de exemplu Insula Sacalin are un contur apropiat de anul apariției hărții; a se vedea vechea ediție a hărții cu un Sacalin specific anilor 70-80). De asemenea pentru teritorii din interiorul deltei s-au folosit aerofotograme. Zona Sireasa-Pardina este redată corect, după procesele de desecare ce au avut loc. Vechile gîrle sunt reprezentate prin linii punctate.
Uscatul dobrogean, sau zona „continentală” prezintă un background de culoare alb, pe care sunt marcate punctual altitudinile. Poate că o redare prin cîteva curbe de nivel sau tente de umbre ar fi fost utilă, accentuîndu-se astfel dieferența de relief dintre Depresiunea Deltaică și Podișul Dobrogei.
Legenda: este marcată în colțul din dreapta jos și utilizează simboluri cartografice adecvate. Ne-a atras atenția arealul de culoare verde ce indică „arii depresionare sub nivelul mării”. Acestea pot oferi o bună imagine asupra reliefului deltaic, sursa informației fiind cu siguranță hărțile topo 1:25k din anii `60. Am suprapus aceste hărți peste materialul de față și am observat că ariile depresionare corespund pefect. Distanțele sunt exprimate în km pentru brațele Sf. Gheorghe și Chilia și în mile pentru brațul Sulina.
Batimetria Mării Negre are izobatele de -5, -10, -20, -30 și -40. Nu există informații legate de anul ridicării batimetrice.
Fața 1 conține și o casetă cu limitele Rezervației Biosferei și cu zonele protejate.
Fața 2 conține informații legate de geneza și evoluția deltei, climat, biomul deltaic etc. Textul este în limbile: română, engleză, franceză, germană.
Concluzii: un reper important pentru orice pasionat de spațiul deltaic.