Studiul Munților Căliman utilizând tehnici GIS și de teledetecție

Introducere

Doi munți sunt falnici în Moldova: Ceahlăul și Călimanii. Pustietatea și singurătatea Ceahlăului n-au păreche decât dincolo, în înfățișarea aspră a Călimanilor. Și-n Ceahlău și-n Călimani poporul și-a pus legendele din preistorie. Misterul lor stăruiește încă. În pîcla lor vânătă se strecoară fantasmele bourilor domnești pe lângă turma împietrită unde veghează stânca Dochiei. Aceeași amintire de basm leagă Călimanii de Ceahlău: șoapta amintirilor curge pe cetina codrilor venind din Călimani și din trecutul cel mai adânc. – în acest fel de basm descria Mihail Sadoveanu Masivul Călimanului în „Istorisiri de vânătoare”.

Lucrarea de față își propune o analiză cât mai complexă a Munților Căliman (de la partea fizico-geografică la partea umană), utilizând mijloacele geomatice (Sisteme Informaționale Geografice – SIG/GIS, teledetecția, programe de grafică vectorială, modele statistice etc), pentru a obține rezultate cât mai clare și care să fie valide cu realitatea din teren.

Unul dintre motivele realizării acesteia este că până în prezent, nu s-a mai realizat o astfel de lucrare, cele mai multe scrieri s-au axat pe partea de geologie, geomorfologie, biologie și puțin turism și tot până în prezent neexistând un studiu fizico-geografic complex (aceasta este o direcție viitoare de cercetare a acestui masiv montan).

Totodată, în realizarea acestei lucrări, pe lângă informația științifică și interpretările pe baza hărților/imaginilor obținute, s-a simțit prezența sentimentelor față de acești munți, prin prisma faptului că pe o bună parte din Căliman (versantul sudic mai ales), mi-am petrecut copilăria, hoinărind și descoperind frumusețile văilor și dealurilor ce conturează acest areal de studiu, ca mai apoi, studiind geografia și particularitățile acestuia, pasiunea față de munții copiăriei mele să se tot alimenteze. Această pasiune a fost inspirată și de tatăl meu, un adevărat iubitor al Călimanului care își dorea realizarea unui studiu fizico-geografic.

Munții Căliman sunt cu adevărat impresionanți, vulcanismul puternic caracterizat prin curgeri de lave bazice, explozii violente dar și erupții mixte din Neogen, au creat și modelat aici un relief rezidual, care din punct de vedere turistic reprezintă un avantaj pentru zonă și aici putem da ca exemplu Grupul Statuar Cei Doisprezece Apostoli, formele de vulcanokarst (Grotele Luanei, peșterile de mulaj în rocă vulcanică – unice în lume), Megalitul gravat de la Gura Haitii, caldeira cu diametru de 10 km – cea mai mare din Europa de Est, tafonii și alte geomorfosituri de referință.

Referitor tot la partea de relief, în paginile ce vor urma, se poate observa că morfodinamismul Călimanului este în alternanță cu celelalte elemente naturale de aici – climă, vegetație, hidrografie, soluri; ca mai apoi să putem ajunge la concluzia că tot ce înseamnă cadru antropic este puternic influențat de cadrul natural.

Pe de altă parte, această lucrare de licență are și un obiectiv de promovare turistică a Munților Căliman. În comparație cu alte masive montane din țară, aceștia nu sunt atât de ”căutați” de turiști, un motiv este distanța relativ ridicată față de marile orașe ale țării.

Într-o discuție cu un prieten meteorolog de la stația meteorologică din Rețitiș, 2021 m, spunea că există anumiți ani în care turiștii străini (preponderent cehi și polonezi) sunt mai numeroși decât cei români.

Acestea fiind spuse, sperăm că rândurile de mai jos vă vor trezi o pasiune pentru Căliman în a-i înțelege tainele și frumusețile ce-l fac unic între alte sisteme montane cunoscute și necunoscute.