România: limitele administrative ale județelor interbelice (1930)
de Andrei Nacu
Publicat la 14 Mar 2012 | Secţiunea: Download | Categoria: Date spațiale/Vector
Repere istorice
România interbelică a fost împărțită în 71 de județe prin Decretul Regal nr. 2465 ce viza unificarea administrativă a țării după Primul Război Mondial. Decretul a fost publicat în Monitorul Oficial din 7 octombrie 1925. În anii următori, județele au mai suferit câteva ajustări minore. În 1929, Decretul Regal nr. 4036 din 7 decembrie stabilește câteva modificări în delimitarea administrativă, cel mai notabil o serie de schimburi în cazul județelor limitrofe Prutului, revenindu-se la frontiera istorică între județele Moldovei și Basarabiei. Alte modificări mai importante s-au produs în 1934, 1938 (Legea administrativă din 14 august) și 1940. Legea din 1938 a prevăzut înființarea ținuturilor, în număr de 10, ca unități administrative standard, însă prin Decretul-lege nr. 3219 din 21 septembrie 1940 s-a revenit la împărțirea pe județe, în contextul pierderilor teritoriale din acel an.
În 1930, anul pentru care a fost realizat setul de date, județele erau organizate conform Decretului Regal 4036 din decembrie 1929. În baza acestei împărțiri a fost efectuat și Recensământul Populației și Locuințelor din 29 decembrie 1930.
Harta etnică a României în 1930 (Volksturmkarte von Rumänien)
În perioada 1938-41, oficiul german pentru “rasă și transferuri de populație” (Rasse- und Siedlungshauptamt) a realizat o serie de hărți etnice a statelor central și sud-est europene, printre care și România. În cazul României este prezentată situația conform rezultatelor Recensământului din 1930.
Suportul cartografic este dat de hărțile topografice austriece din 1910 (scara 1:200.000), având doar câteva actualizări minore, în cazul liniei țărmului în zona Deltei Dunării de pildă. Important pentru noi este faptul că aceste hărți redau și limitele administrative din 1930: limitele județelor, plășilor, orașelor, chiar și comunelor și satelor în cazul Transilvaniei, Banatului și Bucovinei.
Hărțile au fost scanate și publicate pe enciclopedia Wikipedia (Recensământul din 1930 – România), și sunt parte a domeniului public.
Realizarea setului de date
Georeferențierea foilor din harta etnică a fost efectuată în aplicația Global Mapper (Figura 1) cu ajutorul hărților topografice austriece din 1910 disponibile pe geo-spatial (vezi Hărțile austriece (1910) reproiectate în Stereo70) și tăiate după caroiajul folosit pentru hărțile austriece. Caroiajul a fost descărcat via WFS de la URL-ul http://www.geo-spatial.org/geoserver/wfs.
Figura 1
Foile georeferențiate au fost exportate din Global Mapper ca mozaic în format kml/kmz și deschise în Google Earth unde s-a realizat digitizarea (Figura 2). Am ales acest procedeu deoarece am dorit să pot rectifica limitele și în funcție de Planurile Directoare de Tragere, având totodată posibilitatea unei comparații cu situația actuală. Planurile Directoare de Tragere pot fi deschise și vizualizate în Google Earth ca mozaic (vezi Planurile Directoare de Tragere).
Figura 2
În continuare limitele administrative desenate în Google Earth au fost exportate în format kmz, deschise în Global Mapper și reproiectate în Stereo70. În final, datorită suportului pentru diacritice în tabelul de date atribut, am ales să convertesc liniile în poligoane și să adaug numele județelor pe fișierul shapefile final în programul GIS Open JUMP (Figura 3). Pe lângă denumiri am adăugat ulterior și alte informații: populația în 1930, suprafața (după Enciclopedia României, 1938) și directoratul ministerial din care făcea parte județul între 1929-1931.
Figura 3
Mulțumiri
Îi mulțumesc lui Călin Pantea, care mi-a oferit limitele județelor din Basarabia dându-și acordul să le integrez în acest set de date.
