Resursele de apă din Subcarpaţii de la Curbură. Evaluări geospaţiale
de Viorel Chendeș
Cred că oricine aşează pe hârtie o idee, un articol sau o carte, o face cu gândul că ceea ce transmite va fi util și altora, într-un mod sau altul, direct sau indirect. Din păcate, tirajele reduse pe care și le permit cei ce activează în sfera științifică (cercetători, instituții sau chiar edituri), conduc, uneori, la o vizibilitate redusă a cărții de specialitate. De aceea, voi începe această introducere prin a aprecia preocupările geo-spatial.org pentru diseminarea unor rezultate și materiale din domeniu într-un cadru bine structurat, deschis specialiștilor cu preocupări similare și care inspiră încredere.
Volumul „Resursele de apă din Subcarpaţii de la Curbură. Evaluări geospaţiale” include principalele rezultate ale unei perioade de peste 15 ani de aplicare a GIS-ului în cercetarea hidrologică. Îmi aduc aminte cu mare plăcere de “ucenicia” din cadrul Institutului de Geografie al Academiei Române și de colaborarea, din perioada 1997-2000, cu specialistul și profesorul Dr. Ion Zăvoianu, unul din cei mai buni specialiști în morfometria bazinelor hidrografice. A fost o conlucrare perfectă, favorizată de unele pasiuni îndreptate spre aplicații de calculator și, în general, spre noile tehnologii aflate în plină dezvoltare. În acest context, ambii am învățat unul de la celălalt cu bucuria unui parteneriat real și sincer. Prima aplicație a presupus foarte multă trudă, respectiv transpunerea în format digital, folosind planșeta digitizoare, a curbelor de nivel de pe harta 1:1.000.000. Scopul era acela de a determina resursele de apă în diferite zone ale României pe baza unor corelații scurgere – altitudine. Aplicația a fost finalizată cu rezultate relevante pentru arealul Carpaților Meridionali.
Includerea în echipa Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, în anul 2003, a însemnat o nouă etapă de elaborare a unor aplicabilități, proceduri, analize sau studii de integrare a GIS-ului în Hidrologie, marcată de susținerea Tezei de Doctorat în anul 2007 și de publicarea aceteia, într-o versiune corectată și îmbunătățită, la sfârșitul anului 2011 sub titlul „Resursele de apă din Subcarpaţii de la Curbură. Evaluări geospaţiale”. Apariția acesteia nu cred că ar fi fost posibilă fără permanenta impulsionare primită din partea profesorului Dr. Dan Bălteanu, specialist, academician, dar și un om deosebit, căruia îi adresez deosebite mulțumiri. De asemenea, îi sunt recunoscător prietenului și colegului Vasile Crăciunescu pentru contribuția la stabilirea titlului lucrării, expresia „geospațial” fiind cea aleasă dintre mai multe variante.
Consider că a avea cunoștințe temeinice din domeniul GIS-ului fără a stăpâni un alt domeniu sau subdomeniu în care va fi aplicat poate să conducă la rezultate cu un mare grad de incertitudine. De aceea, în lucrarea de față accentul nu este pus în mod deosebit pe tehnicile GIS, ci, în egală măsură, pe acestea și pe procesele și legitățile sistemului hidrologic (evaluarea potenţialului hidric, identificarea particularităţilor generate de variabilitatea spaţio-temporală a resurselor de apă şi, mai ales, stabilirea unor tipare ale fenomenelor hidrologice extreme).
Lucrarea „Resursele de apă din Subcarpaţii de la Curbură. Evaluări geospaţiale” se înscrie tendinţei de modernizare a geonomiei prin utilizarea tehnicilor şi aplicaţiilor GIS, răspunzând atât unor deziderate practice, cât şi metodologice. Astfel, lucrarea nu reprezintă doar o monografie a unei unităţi geografice interesante şi complexe, ci o analiză a relaţiilor, uneori dificil de exprimat în limbaj matematizat, între diferitele componente ale mediului şi impactul asupra resurselor de apă.
În această lucrare, spaţializarea unui mare număr de factori fizico-geografici şi analiza în sistem GIS, inclusiv de tip statistico-spaţial, a permis elaborarea unor noi relaţii între aceştia şi diferitele componente ale scurgerii lichide sau solide (medii, minime, maxime). Factorii care influenţează scurgerea lichidă şi solidă au fost introduşi ca variabile în relaţiile de cauzalitate printr-o serie de indici care descriu caracteristicile fiecărei suprafeţe bazinale (elemente morfometrice, înveliş de sol, substrat litologic, elemente climatice etc.). Întreaga analiză hidrologică se bazează pe prelucrarea şi sistematizarea într-o bază de date geospaţiale a componentelor fizico-geografice, ceea ce a condus la identificarea influenţei acestora asupra diferitelor componente ale debitelor sau scurgerii specifice.
Voi încheia succinta introducere, ce are rolul de a sădi măcar un strop de curiozitate pentru răsfoirea prezentei publicații, printr-un extras din Prefața realizată de Prof. Dan Bălteanu: “Lucrarea aduce o contribuţie însemnatǎ la cunoaşterea detaliatǎ şi punerea în practicǎ a unui sistem complex de cunoaştere a fenomenelor hidro-meteorologice din zona Subcarpaţilor de la Curburǎ, într-o prezentare modernǎ, utilizând tehnicile GIS începând de la colectarea datelor pânǎ la determinarea relaţiilor matematice între parametrii scurgerii lichide-solide şi caracteristicile fizico-gografice ale bazinelor hidrografice. Prin modul de analiză şi rezultatele prezentate, lucrarea „Resursele de apă din Subcarpaţii de la Curbură. Evaluări geospaţiale” nu numai că întregeşte literatura existentă specifică regiunii, dar constituie şi un model metodologic de analiză integrată.”
Academia Română, prin Secţia de Ştiinţe Geonomice, a acordat acestei lucrări premiul „Simion Mehedinţi” pe anul 2011, decernarea având loc în decembrie 2013.
Conținutul complet al lucrării poate fi descărcat în format pdf.
