Geograful Mercator și Țările Românești

INTRODUCERE

În încercarea de a înjgheba o listă nepretențioasă (dar foarte trebuincioasă) cu periodicele noastre geografice vechi, am purces, așa cum era normal, cu propriile volumașe. Spunem încercare fiindcă cele descoperite în paginile îngălbenite ne-au distras fără scăpare de la rostul inițial și, cel puțin momentan, trebuie să ne lăsăm păgubași de la a mai încheia lista cu pricina.

Am scris în altă parte despre obscuritatea în care rămâne aproape orice material aflat în publicațiile care nu au cunoscut încă digitizarea. Dintre toate, cele mai oropsite par a fi periodicele. Dincolo de incertitudinile legate de frecvența apariției acestora și de lipsa unui centralizator pe categorii tematice, plutește mereu impresia că niciun volum n-ar trebui scăpat, întrucât oricare din ele poate să ascundă unul sau mai multe materiale interesante, de care ne-am putea servi într-un viitor nu foarte îndepărtat. Încredințați de valoarea celor găsite, punem deoparte revista, convinși de revenirea noastră, cândva, la aceasta. Nu de puține ori, se strânge un vraf sățios de asemenea publicații, culese de pretutindeni, pe care reușim din nou să le uităm fiindcă nu ne întâlnim sub niciun chip cu situațiile închipuite inițial – să avem reală nevoie de ele într-unul din propriile noastre demersuri științifice sau culturale.

Așadar, este cert că foarte multe periodice sunt ticsite de articole valoroase. Unele au valoare fiindcă aduc o seamă de contribuții științifice incontestabile; altele, pentru curajul de a cerceta în premieră (date fiind condițiile vremii) un anume subiect, sau chiar pentru modul propriu-zis de abordare; în fine, mai există o categorie largă, pe care deseori o nesocotim. Ea cuprinde materialele scrise bine și cu grijă, uneori sub formă de sinteze, a căror intenție n-a fost nicidecum să țină vreun cap de afiș, dar care, la (și prin) trecerea timpului, capătă o oarecare valoare.

O astfel de întreprindere este cea a lui Marin Popescu-Spineni.
Subiectul este unul ce astăzi poate părea răsuflat – Mercator. Dincolo de proiecția care îi poartă numele și de discuțiile interminabile din jurul său, dincolo de faimoasele sale globuri și de celelalte realizări, articolul lui Popescu-Spineni aruncă o privire asupra modului cum țările românești sunt reprezentate cartografic în voluminosul său Atlas (1595). În fapt, textul geografului român este o sinteză menită să înlesnească citirea și studierea a două hărți din Atlas, cea a Transilvaniei și cea a Valahiei și a tuturor regiunilor vecine cu ea. Însoțindu-le pe acestea, Atlasul mai cuprinde și câte o descriere, deloc de neglijat, pentru fiecare, iar Popescu-Spineni caută necontenit să urmărească cele scrise în raport cu materialul cartografic.

Cel ce va parcurge articolul va găsi că este mai ușor să ia pilda autorului și să citească textul având harta alături. Atlasul lui Mercator este disponibil online, printre altele, pe site-ul Bibliotecii Congresului (după numerotarea folosită, Transilvania se găsește la paginile 103 și 104, iar Valahia la 266 și 267).

Concluzia principală a studiului este că trebuie recunoscută contribuția lui Mercator „la răspândirea știrilor despre pământul și poporul românesc”. El însă ne grăiește prea puțin despre modul cum aceste știri au circulat înainte de Mercator și ne lasă întrucâtva nelămuriți referitor la chipul în care trebuie să interpretăm asemenea hărți. În cea de-a doua privință s-au pronunțat, de-a lungul vremii, alți cercetători și subiectul este prea vast pentru a fi expus acum. Primul pas necesar pentru a porni în această călătorie, dar, ni-l sugerează cu finețe și Popescu-Spineni în materialul de față: Cunoaște harta!

DOWNLOAD

Geograful Mercator și Țările Românești de M. Popescu-Spineni (16 MB .pdf)