Harta Geologică a României scara 1: 200 000

Introducere

Realizată de Institutul Geologic la mijlocul anilor '60, Harta Geologică a Românei scara 1: 200 000 reprezintă un punct de referință în cartografia geologică din România. Anterior, Institutul Geologic mai publicase două ediții naționale la scara 1: 500 000. Noua ediție beneficiază de ultimele descoperiri în cercetarea geologică, fapt ce permite trecerea la o reprezentare cartografică mult mai detaliată. Lucrările experimentale pentru realizarea hărții 1:200 000 au debutat în anul 1960, cînd se realizează o serie de machetele pentru cîteva foi de hartă. Elaborarea propriu-zisă debutează în anul 1964, iar în 1965 sînt tipărite primele două foi de hartă. Lucrarea a fost finalizată în anul 1968.

Prezentarea hărților

Harta geologică a României scara 1: 200 000 este formată din 50 de foi individuale. Foile de hartă respectă dispunerea și nomneclatura hărților Gauss-Krüger la scara 1: 200 000 (Figura 1). Cîteva foi de hartă marginale, cu foarte puțin conținut util, au fost alipite foilor vecine. Pe lîngă nomenclatura Gauss-Krüger, fiecare foaie de hartă are asociat un număr unic (între 1 și 50 - numărătoarea foilor se face de la nord spre sud și de la vest spre est), precum și numele celei mai importante localități din cadrul hărții.

Figura 1. Dispunerea foilor de hartă.

Fiecare foaie de hartă este însoțită de o serie de anexe. Astfel, în afara cadrului hărții se găsesc secțiunile geologice (prezintă principalele trăsături ale structurii de adîncime a teritoriului fiecarărei foi de hartă) și coloanele stratigrafice (au scopul de a prezenta ansamblul formațiunilor existente în teritoriul figurat pe hartă, cuprinzînd și formațiuni care nu apar la zi). Într-un document extern (carte format B5) sunt prezentate textele explicative (descrieri bilingve - română și franceză - cu privire la conținutul litologic și paleontologic al formațiunilor, distribuția acestora și considerente privind evoluția geologică a teritoriului)

Copyright

Hărțile au fost puse la dispoziția comunității geo-spatial.org prin amabilitatea conducerii Institutului Geologic al României (IGR), în urma unei adrese semnate de decanul Facultății de Geografie - Universitatea din București (Figura 2). Astfel, IGR permite descărcarea și utilizarea copiilor scanate și georeferențiate în scopuri personale, educaționale și de cercetare cu menționarea în clar a autorului (Institutului Geologic al României). Cei interesați de utilizarea hărților în alte scopuri (ex: comercial) sînt rugați să contacteze direct Institutul Geologic.

Figura 2. Adresă IGR.

Accesarea hărților folosind servicii online

WMS (Web Mapping Service)

WMS este cel mai cunoscut serviciu standard de livrare a datelor raster. Serviciul WMS geo-spatial.org poate fi accesat la următoarea adresă:

https://www.geo-spatial.org/geoserver/ows?service=wms&version=1.1.1&request=GetCapabilities

Datele pot fi vizualizate folosind un cliend desktop (recomandăm QGIS, uDig sau gvSIG), selectînd stratul "geospatial:geologie200k" (Figura 3). Serverul geo-spatial.org poate returna datele în oricare din sistemele de coordonate incluse în baza de date EPSG.

Figura 1. Exemplu accesare a hărților via WMS în uDig.

WMS-C/WMTS/TMS

WMS-C este o propunere de standard OGC, derivat din WMS, ce folosește mecanisme de tile & caching pentru a îmbunătăți performanța serviciului cartografic. Capabilitățile serviciului WMS-C pot fi consultate la:

https://www.geo-spatial.org/geoserver/gwc/service/wms?service=WMS&version=1.1.1&request=getcapabilities&tiled=true

Dezavantajul major al abordării de tip tile&caching este imposibilitatea reproiectării datelor la nivel de server. geo-spatial.org oferă acces la hărțile geologiece via WMS-C pentru trei sisteme de coordonate: geografic/WGS84 (EPSG: 4326), Spherical Mercator (EPSG: 900913), Stereo70 (EPSG: 31700). Pentru vizualizarea datelor într-un client desktop (la data scrierii acestor rînduri, uDig și QGIS erau singurele aplicații GIS desktop care permite încărcarea datelor via WMS-C: Figura 4) sau web, va trebui să selectați straturile "geospatial:geologie200k" (pentru 4326 sau 900913) sau "geospatial:geologie200k_stereo70" (pentru 31700).

Figura 2. Exemplu accesare a hărților via WMS-C în QGIS.

Serviciul similar standardizat de OGC poartă numle de WMTS si poate fi consultat la:

https://www.geo-spatial.org/geoserver/gwc/service/wmts?REQUEST=getcapabilities

Hărțile mai pot fi accesate și în format TMS:

https://www.geo-spatial.org/geoserver/gwc/service/tms/1.0.0

Google Earth

Prin intermediul funcționalităților incluse în GeoWebCache, sîntem în măsură să vă oferim acces la hărțile geologice prin intermediul Google Earth (Figura 3).

Figura 3. Exemplu accesare a hărților via Google Earth.

Fișierul KML care permite acest lucru poate fi descărcat de aici.

Download

Hărțile georeferențiate și decupate după caroiaj (util pentru racordarea unor planșe vecine) pot fi descărcate individual în format GeoTiff (compresate Deflate sau JPEG). Algoritmul Deflate permite compresarea informației fără pierdere de calitate. Din păcate, în acest caz, dimensiunea fișierelor ajunge la aprox. 80-130MB per fișier. Compresia JPEG (cu profil YCBCR) este mult mai agresivă, fapt ce permite obținerea unor fișiere cu dimensiuni de aprox. 2-3MB (cu pierdere de calitate). Ambele versiuni includ intern fișiere de tip overview pentru o afișare rapidă (compatibile cu majoritatea aplicațiilor GIS desktop sau server - testate cu succes în QGIS, uDig, gvSIG, ArcGIS, GlobalMapper, GeoServer, MapServer). Pentru fiecare bandă valoarea 10 este definită ca "no data". Suplimentar, versiunea compresată JPEG (datorită artefactelor inerente formatului JPEG) include o mască internă de transparență (vezi detalii la http://gdal.org/frmt_gtiff.html). Din păcate, la data scrierii acestui material, această tehnologie este recunoscută doar de MapServer (versiunea 6.0+) și QGIS (1.7+ compilat pentru a folosi GDAL extern 1.8.1+).

Hărțile negeoreferențiate (utile pentru a studia informația marginală, secțiunile geologice și coloanele stratigrafice) pot fi descărcate în format JPEG sau vizualizate online într-o aplicație interactivă bazată pe Zoomify.

Textele explicative, asociate fiecărei foi de hartă, pot fi descărcate în format PDF. Tot în format PDF poate fi descărcată nota introductivă și legenda generală a foilor de hartă.

Am considerat utilă includerea unor filtre care să permită identificarea rapidă a trapezelor din zona de interes. Practic, utilizatorii pot folosi o hartă interactivă a României pentru a selecta zona de interes cu ajutorul mouse-ului (drag-and-release daca se folosește instrumentul de selectare de tip dreptunghi, sau click-stînga, dacă se folosește instrumentul de selectare punctual). Pentru a face selecții multiple se ține apăsată tasta Shift în timp ce se acționează mouse-ul. Identic, pentru a comuta starea uneia sau a mai multor foi de hartă, se ține apăsată tasta Alt. Selecția curentă poate fi ștearsă folosind butonul "Ștergere Selecție". Cu ajutorului icon-ului "+" din partea din dreapta-sus a hărții se poate schimba harta din fundal (utilizatorul poate alege între OpenStreetMap și versiunea mozaicată a hărții geologice) și se poate ascunde/afișa caroiajul cu extinderea hărților geologice. Navigarea în hartă (zoom și pan) se face cu ajutorul controlului din partea dreapa-sus a hărții. Confirmarea operațiunii de filtrare se face prin apăsarea butonului Aplicare filtru. Rezultatul: afișarea în tabel doar a foilor de hartă cuprinse de selecția interactivă. Cu o funcționalitate similară vin și filtrelor indicativ și nume. În caseta de download, care apare în urma selectării unei foi de hartă, se poate opta pentru descărcarea hărții și a textelor explicative în formatele amintite mai sus.