Deschidererea oficială a celei de a 28-a ediție a seminarului "Soluții libere open source pentru prelucrarea și reprezentarea datelor geospațiale".

Prezentarea generală a proiectului geo-spatial.org.

Pe scurt despre proiectul "Asociația Română de Cartografie" și câteva din activitățiile derulate în cadrul ei.

Prezentarea rezultatelor finale ale proiectului european Geo-harmonizer (2019 - 2022), cu accent pe caracteristicile seriilor temporale 2000 - 2020 obținute utilizând soluții FOSS.

"Această lucrare prezintă tehnologiile libere utilizabile pentru crearea unui cub de date Sentinel-2. Prezentare se concentrează asupra unor tehnologii precum XArray, RioXArray, STAC, PySTAC, StackSTAC, COG (Cloud Optimised GeoTiff). Totodată, în această lucrare prezentăm o arhivă realizată de Universitatea de Vest din Timișoara împreună cu Agenția Spațială Română, arhivă compatibilă cu tehnologiile prezentate. "

Pentru a facilita vizualizarea și distribuirea unui volum mare de date, într-un formă standardizată și printr-un serviciu web, este nevoie de o punte între serviciile cloud de analiză si prelucrare a datelor de observare a Pământului și cele de vizulizare și distribuire. Pentru creearea unei astfel de punți unde se utilizează API-ul python al Google Earth Engine (cea mai mare platformă cloud de analiză a datelor EO) și diverse pachete python (geemap, rioxarray, xarray) . Partea de vizulizare și transpunerea a datelor în standarde (WMS/WMTS) a fost realizată cu ajutorul combinației GeoServer și Mapstore. Prezentarea își dorește a fi o mică introducere în cum se pot îmbina puterea Google Earth Engine cu metodele de vizulizare web.

Pauză de cafea

Pe scurt despre proiectul "Asociația Română de Cartografie" și câteva din activitățiile derulate în cadrul ei.

În ultimele decenii, sub influența unor publicații îndoielnice și mai apoi a internetului, multe nume de locuri din munții românești au ajuns să fie pronunțate incorect, scrise defectuos, localizate greșit și chiar înlocuite cu altele controversate. În mod previzibil, aceste erori au devenit din ce în ce mai greu de depistat din pricina cunoașterii istorico-geografice limitate, și încă și mai mult, odată cu amplificarea activităților turistice în regiunile montane. Folosind hărți vechi și surse documentare, această prezentare va încerca să urmărească toponimia majoră a unor munți de pe Buzău în raport cu particularitățile fizico și antropogeografice ale acestora. Totodată va căuta să arate că nu doar numele de locuri, ci și terminologia geografică a înregistrat schimbări semnificative.

"Domeniul cartografiei a fost în mare măsură ocupat de către bărbați, dar în ciuda obstacolelor culturale, există dovezi care atestă faptul că femeile au contribuit în mod semnificativ în ultimii 1.000 de ani. Implicarea femeilor în cartografie este adesea rezultatul educației sau al experiențelor valoroase, disponibilitatea resurselor, un mentor sau grupuri de susţinere, şi bineînţeles o muncă grea. Femeile au primit rareori recunoașterea cuvenită pentru munca lor în domeniul cartografiei. Acest lucru poate fi văzut în atelierele private de hărți din secolele XVI-XVIII, unde femeile își efectuau munca, precum gravura și colorarea, dar numele lor nu au fost incluse în nicio dovadă de merit, recunoştinţă. Chiar și pentru alte realizări geografice semnificative sunt adesea necesari mulți ani sau chiar decenii pentru ca o femeie să primească recunoştinţă pentru contribuțiile aduse. De exemplu, Marie Tharp (1920-2006) nu a primit recunoaștere științifică pentru contribuțiile ei în domeniul oceanografiei până în anul 1997, la aproximativ 20 de ani după ce lucrarea sa World Ocean Floor Panorama a fost publicată. Dacă în perioada secolelor X-XIV majoritatea femeilor s-au concentrat în întregime pe diverse sarcini casnice, gospodăreşti, despre călugărițe se poate spune că aveau oportunităţi aparte, acest fapt datorându-se şi faptului că Biserica deținea multă putere, iar călugărițele aveau cel mai probabil timpul, educația și resursele necesare de a produce hărți și alte lucrări. Astfel, în timpul Evului Mediu au fost elaborate multe hărți în cadrul Bisericii. Una dintre cele mai importante lucrări este cea realizată de Ende în anul 975, intitulată Girona Beatus. Dintre femeile cartografe care au beneficiat de sprijnul tatălui, soţului sau al unui alt mentor se remarcă personalităţi precum Virginia Farrer (1628-1668), Mary Ann Rocque (1725-1770), Kirstine Colban (1791-1863), Shanawdithit (1801-1829) etc. În perioada următoare s-au afirmat Florence Kelley (1859-1932), Ellen Churchil Semple (1863-1932), Mary Adela Blagg (1858-1944), Mina Benson (1870-1956), Phyllis Pearsall (1906-1996), Marie Tharp (1920-2006), Mei-Ling Hsu (1932-2009) etc. În ciuda obstacolelor sistematice și culturale, multe femei din istorie au depășit dificultăţile survenite şi au adus contribuţii cartografice care sunt încă studiate. "

Pauză de cafea

"Ideea principală a acestei lucrari este de a exploata in mod inteligent datele satelitare radar Sentinel-1 disponibile cu o frecvență de 6/12 zile, pentru a oferi produse inovative de monitorizare a stabilității terenului și infrastructurii la nivel național. Se utilizeaza o tehnica de ultima generatie, Interferometria cu Reflectori Permanenti (PSI - Permanent Scatterers Interferometry). Aceasta metoda permite masurarea cu precizie milimetrica a deplasarii terenului pe directia de vedere a satelitului (aproximativ verticala) in punctele care reflecta semnalul radar inapoi la sursa. Ca rezultat al proiectului s-a obținut o harta de modificari ale terenului („harta de deformare”) pentru toată România, acoperind intervalul de timp 2015 - 2020. O asemenea hartă de deformare la nivel național permite identificarea, analiza, predictia si monitorizarea pe scară largă a dinamicii solului, precum și la scară restrânsă posibila instabilitate a unităților de infrastructură. Rezultatele prelucrării datelor la nivel național sunt disponibile prin intermediul unei aplicații web pentru vizualizarea si analiza harților și a graficelor de deformare: https://pstool.terrasigna.com/."

OGOR este o aplicație de monitorizare a terenurilor arabile utilizând date satelitare, un instrument de analiză agronomică, care oferă control asupra culturii și efectelor lucrărilor agricole din fermă. OGOR agregă mai multe surse de date pentru a oferi fermierului, într-o manieră cât mai facilă, o înțelegere obiectivă și profundă a ceea ce se întâmplă pe parcelele lui:
- Istoric din 2017 la zi cu hărțile de vegetație
- Istoric din 2017 la zi cu hărțile de umiditate din plantă
- Istoric din 2017 la zi cu zonele de management
- Istoricul precipitațiilor acumulate lunar din 2017 la zi
- Rezerva de umiditate în sol pentru grâu și porumb
- Prognoza datelor meteo pe următoarele șapte zile, cu o actualizare la fiecare trei ore pentru ziua în curs
Prezentarea start-up-ului OGOR.ro care utilizeaza datele satelitare Copernicus pentru a construi harti de monitorizare a culturilor mari.

Într-o realitate în care foarte mulți spun cuvinte frumoase, precum digitalizare, transparență și sustenabilitate, noi venim cu soluția. Folosind datele obiective culese în teren, inteligența artificială și puterea de calcul a platformei VirtSilv, se schimbă paradigma de la gândirea subiectivă la gândirea obiectivă în silvicultură care duce la migrarea către o silvicultură digitalizată. Portalul VirtSilv poate deveni atât o unealtă de management cât și o unealtă de tip citizen science. Datele satelitare pot fi utilizate mai mult decât unelte simple de monitorizare a tăierilor (de exemplu pentru biodiversitate, sustenabilitate, servicii ecosistemice - carbon etc.) Utilizarea scanerului asigură standardizarea datelor, și poate fi suport digital liber și near-real-time în timpul sezonului de vegetație. Scanerele și Sateliții nu sunt răspunsul absolut, dar împreună sunt parte a soluției în silvicultură!

Pauză de cafea

Prezentarea noastra se adreseaza expertilor in domeniul Geo care vor sa aprofundeze cum poți concura cu giganții tehnologiei folosind Open Source. Noi la Quarticle folosim tehnologii open source pentru inlocuirea software-ului scump și demodat folosit în domeniul Geo. Mai exact, am creat o infrastructură completa pentru Cloud pentru a rezolva problemele de stabilitate, scalabilitate și performanța cu care se confrunta actualmente producatorii de software geo consacrati. Clienții nostrii sunt corporații cu număr mare de angajați care au ajuns la limita sistemelor folosite anterior, odată cu migrarea platformelor lor în Cloud.

În această prezentare se vor arăta soluții de WEB bazate pe platforma QGIS.

Se vor prezenta bune practici din GIS.

"Lucrul cu date geospațiale presupune adesea efectuarea unor sarcini repetitive (cum ar fi aducerea la zi a unui set de date), sarcini ce cu siguranță, atunci cînd se poate, ne-am dori să le atutomatizăm. De regulă, astfel de sarcini presupun integrarea și adaptarea de informații din mai multe surse pentru a obține produsul dorit. Astfel de operațiuni se înscriu într-o în zona definită drept ETL. Acronimul ETL vine de la sintagma „Extract, Transform and Load” și se referă la o serie de operații care se pot combina pentru a crea o bază de date folosind informații din surse multiple și eterogene. Acestea permit:
- Extragerea informațiilor/datelor din diverse surse (fișiere, sisteme de gestiune a bazelor de date, servicii web, etc);
- Transformarea datelor din formatul inițial în unul compatibil cu specificațiile/cerințele noii baze de date. Acest pas poate include operații de conversie, corecție, restructurare, modificare a datelor de intrare sau de creare/calculare a unor seturi de date derivate din acestea.
- Încărcarea/inserarea/salvarea datelor transformate în baza de date destinație.
- Pe piața aplicațiilor geospațiale există mai multe soluții care adresează această problematică, atât din sfera programelor proprietare (ex: Safe Software FME) cât și a celor open source (ex: GeoKettle, Talend Spatial). Aceste programe oferă interfețe grafice prietenoase pentru definirea și executarea operațiilor de tip extract/transform/load. Tutorialul de față își propune însă familiarizarea utilizatorilor cu crearea și aplicarea de secvențe ETL pentru datele geospațiale într-o manieră ceva mai spartană, despărțindu-i de confortul oferit de interfețele grafice pentru a câștiga pe partea de flexibilitate, eficiență și potențial de automatizare a procedurilor. Astfel, vom apela la biblioteci ce pot fi rulate în linie de comandă pentru a rezolva o serie de activități specifice gestionării datelor geospațiale, vector și raster."