Importanţa Meteorologiei pentru societate a constituit din cele mai vechi timpuri un subiect deosebit, interesul acordat de către cartografi, geografi, astronomi sau alte personalităţi fiind surprins în diferite materiale cartografice.
Elementul meteorologic cel mai des întâlnit în materialele cartografice vechi este reprezentat de roza vânturilor, simbolizată prin aşa-numitele windheads. Dintre cartografii care au inclus pe hărţi aşa-numitele windheads se remarcă Claudiu Ptolemeu (The world, 1482), Peter Apian (1495) şi Gemma Frisius (1553) cu lucrarea Charta Cosmographica, cum Ventorum Propria Natura et Operatione, Sebastian Münster (Typus orbis a Ptol. Descriptus, 1540), Hartmann Schedel (Secunda etas mundi; secunda etas müdi, 1492), Pierre Desceliers (Map of the world, 1550), Christopher Keller (Cellarius) (Veteris Orbis Climata ex Strabone, 1732), Francesco Rosselli, Dürer-Stabius, Martin Waldseemüller etc. De menţionat faptul că în anumite materiale menţionate mai sus se pot identifica şi zonele climatice (zona frigida, zona temperata, clima septen şi clima Australia).
Roza vânturilor a fost inclusă şi în materiale cartografice cu semnificaţii religioase: Isidor din Sevilla (Ethymologiae, Map of the world with the Red Sea, cca. 1130), Psalter world map (1260, autor necunoscut).
Fenomene meteorologice periculoase precum tornadă, furtună de praf pot fi identificate în lucrarea lui Willem de Pannemaker (Conquest of Tunis. The Map of the Mediterranean Basin, 1535), realizată după însemnările pictorului Jan Cornelisz Vermeyen.
Starea vremii în funcţie de anotimp poate fi observată în lucrarea Veritable Representation des Premieres Matieres ou Elements, întocmită în jurul anului 1600 de către Saliba, Antonino; Jode, Cornelis de; Schevenhuyse, A.
O altă lucrare interesantă care analizează meteorologia este Cosmic Meteorology (1623) de către Robert Fludd, în care se regăsesc informaţii privind astrologia şi meteorologia. Un aspect important al hărţilor vechi realizate în secolele XV-XVIII îl constituie faptul că materialele cartografice conţineau deseori elemente de astrologie şi mitologie romană sau greacă, fiecare având semnificaţii aparte.