Seminarul va începe în

Adaugă în Calendar

Despre eveniment

Seminariile geo-spatial.org

După o lungă pauză cauzată de contextul pandemic, seminariile geo-spatial.org se întorc la București în format fizic (dar și cu streaming live). Ca la edițiile anterioare, evenimentul din București va fi organizat în parteneriat cu Facultatea de Geografie - Universitatea din București.

Activitățile se vor desfășura sub formă de prezentări orale. Prezentările vor detalia modul în care aplicațiile open source pot fi folosite în următoarele domenii:

  • - Analiza și manipularea datelor geospațiale;
  • - Servicii cartografice WEB;
  • - Cartografie;
  • - Cartografie istorică;
  • - Teledetecție;
  • - Standardizare în domeniul geospatial;
  • - Date libere.

Facultatea de Geografie - Universitatea din București

București

21 octombrie, 2022

10:00 – 17:00
Amfiteatrul Vâlsan
50 de locuri în regim fizic! Nelimitate pentru live-streaming.
13 prezentări și
un seminar practic
Nu le ratați!

Program

Seminariile geo-spatial.org București 2022

Deschidererea oficială a celei de a 29-a ediție a seminarului "Soluții libere open source pentru prelucrarea și reprezentarea datelor geospațiale".

Prezentarea generală a proiectului geo-spatial.org.

În nord-estul Munteniei, pe la poalele Istriței, puțini erau călătorii care nu cunoșteau și nu foloseau vestitul Drum al Dealului. De la pietrarii Bădenilor și pînă la boierii de la Vernești, așezările și podgoriile traversate de acest drum au devenit ele însele vestite în întreaga țară, deși, în mod paradoxal, au rămas foarte puțin cunoscute cercetătorilor.
Folosind hărți vechi și surse documentare, prezentarea își propune să caute rămășițe de viață socială și economică în legătură cu funcționarea vechiului drum, în încercarea de a înțelege mai bine geografia culturală a transporturilor de dinainte de apariția căilor ferate.

Via Transilvanica privită dintr-o perspectivă geografică. Prezentarea va urmări modul în care au fost colectate datele geospațiale precum și posibile utilizări ale acestora.

O istorie a drumurilor din Delta Dunarii...

Pauză de cafea

Prezentarea tehnologiilor GIS utilizate în activitatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

Încălcările limitelor de viteză sunt o cauză importantă a accidentelor mortale pe drumurile din întreaga lume. „Viteza”, rezumă Consiliul European pentru Siguranța Transporturilor (ETSC), „este ucigașul numărul unu pe drumurile Europei”. Din 2022, prin implementarea Intelligent Speed Assistance (ISA), se urmareste scaderea acestora cu minim 20%(conform ETSC).

Importanţa Meteorologiei pentru societate a constituit din cele mai vechi timpuri un subiect deosebit, interesul acordat de către cartografi, geografi, astronomi sau alte personalităţi fiind surprins în diferite materiale cartografice.
Elementul meteorologic cel mai des întâlnit în materialele cartografice vechi este reprezentat de roza vânturilor, simbolizată prin aşa-numitele windheads. Dintre cartografii care au inclus pe hărţi aşa-numitele windheads se remarcă Claudiu Ptolemeu (The world, 1482), Peter Apian (1495) şi Gemma Frisius (1553) cu lucrarea Charta Cosmographica, cum Ventorum Propria Natura et Operatione, Sebastian Münster (Typus orbis a Ptol. Descriptus, 1540), Hartmann Schedel (Secunda etas mundi; secunda etas müdi, 1492), Pierre Desceliers (Map of the world, 1550), Christopher Keller (Cellarius) (Veteris Orbis Climata ex Strabone, 1732), Francesco Rosselli, Dürer-Stabius, Martin Waldseemüller etc. De menţionat faptul că în anumite materiale menţionate mai sus se pot identifica şi zonele climatice (zona frigida, zona temperata, clima septen şi clima Australia). Roza vânturilor a fost inclusă şi în materiale cartografice cu semnificaţii religioase: Isidor din Sevilla (Ethymologiae, Map of the world with the Red Sea, cca. 1130), Psalter world map (1260, autor necunoscut).
Fenomene meteorologice periculoase precum tornadă, furtună de praf pot fi identificate în lucrarea lui Willem de Pannemaker (Conquest of Tunis. The Map of the Mediterranean Basin, 1535), realizată după însemnările pictorului Jan Cornelisz Vermeyen.
Starea vremii în funcţie de anotimp poate fi observată în lucrarea Veritable Representation des Premieres Matieres ou Elements, întocmită în jurul anului 1600 de către Saliba, Antonino; Jode, Cornelis de; Schevenhuyse, A.
O altă lucrare interesantă care analizează meteorologia este Cosmic Meteorology (1623) de către Robert Fludd, în care se regăsesc informaţii privind astrologia şi meteorologia. Un aspect important al hărţilor vechi realizate în secolele XV-XVIII îl constituie faptul că materialele cartografice conţineau deseori elemente de astrologie şi mitologie romană sau greacă, fiecare având semnificaţii aparte.

Pauză de cafea/p>

Lucrarea prezintă o nouă inițiativă susținută de către Comisia Europeană privind valorificarea Programului de Observare a Pământului Copernicus, precum și alte surse de date deschise, cu accent pe modalitatea prin care comunitatea va beneficia în mod tangibil de pe urma rezultatelor preconizate.

Această lucrare prezintă tehnologiile libere utilizabile pentru crearea unui cub de date Sentinel-2. Prezentare se concentrează asupra unor tehnologii precum XArray, RioXArray, STAC, PySTAC, StackSTAC, COG (Cloud Optimised GeoTiff). Totodată, în această lucrare prezentăm o arhivă realizată de Universitatea de Vest din Timișoara împreună cu Agenția Spațială Română, arhivă compatibilă cu tehnologiile prezentate.

Se vor prezenta câteva caracteristici cheie prin care QGIS-ul este necesar ca instrument pentru orice specialist GIS.

Pauză de cafea

Degradarea terenurilor (LD) și deșertificarea sunt o problemă sensibilă pentru sudul și sud-estul Europei, care este grav afectată de schimbările climatice. În acest studiu propunem un model pentru identificarea și evaluarea LD și a zonelor susceptibile la desertificare pe baza indicilor din teledetecție și a Analizei componentelor principale (PCA). Pe baza rezultatelor acestui model, au fost identificate hotspoturi de degradare a terenurilor în interiorul dar și în afara zonelor uscate. 7,76% din suprafața totală a României a fost identificată ca fiind degradată, 60,8% din suprafața totală tinde să se îmbunătățească, iar 31,44% este stabilă. Au fost identificate suprafețe extinse degradate în zonele cunoscute cu susceptibilitate LD precum: centrul Podișului Dobrogei, centrul și estul Câmpiei Române, sudul Câmpiei de Vest și Podișul Moldovei. Majoritatea regiunilor cu terenuri degradate se suprapun cu zonele uscate (zone semi-aride și uscate sub-umede), în timp ce zonele cu îmbunătățire au fost identificate în afara zonelor uscate. În zonele împădurite de la altitudini mari s-a observat o tendință de îmbunătățire a stării vegetației, majoritatea suprafețelor fiind arii naturale protejate care au beneficiat de un management adecvat. Toate aceste rezultate pot fi folosite pentru a adapta practicile de management pentru evitarea, reducerea sau restaurarea terenurilor degradate. Modelul propus se bazează pe seturi de date de teledetecție (MODIS) disponibile la nivel global, cu o frecvență ridicată și o arhivă consistentă (peste 20 de ani) permițând realizarea de analize statistice ale modificărilor la nivel local, regional sau global.

Dezvoltarea excesivă a vegetației acvatice plutitoare (ex: sargase) poate cauza serioase probleme de mediu, economice și sociale pentru insulele din zona Marii Caraibelor și regiunile tropicale ale Oceanului Atlantic. În cadrul acestei lucrari vom prezenta modalitatea de dezvoltare și implementare a unui serviciu semi-automat de identificarea a vegetației plutitoare pe baza detelor libere de observare a Pământului (Sentinel-3, Sentinel-2 și Landsat-8).

Pauză de masă

În cadrul acestui seminar se vor studia diferite posibilități de a colecta date cu ajutorul platformei QGIS.

După încheierea programului oficial, planificăm o întîlnire într-un cadru informal pentru a da șansa participanților să se cunoască și să interacționeze. Am organizat astfel de evenimente cu ocazia fiecărei sesiuni fizice a seminariilor geo-spatial.org. E cazul să ne amintim cum era înainte de pandemie. Cine participă pentru prima dată trebuie să știe că nu este vorba de ceva pretențios. Este doar un pretext pentru a ne cunoaște și discuta într-o atmosferă relaxată (berea va ajuta cu siguranță la partea de relaxare). Întîlnirea va avea loc la terasa/restaurantul Légère (Piața C. A. Rosetti 5, București 020921).

Cine sunt autorii prezentărilor?

Seminariile geo-spatial.org București 2022

Claudiu Angearu

Claudiu Angearu

Tudor Bărăscu

Tudor Bărăscu

Dan Birtaș

Dan Birtaș

Octavian Borcan

Octavian Borcan

Marius Budileanu

Marius Budileanu

Cezar Buterez

Cezar Buterez

Sorin Constantin

Sorin Constantin

Ștefan Constantinescu

Ștefan Constantinescu

Vasile Crăciunescu

Vasile Crăciunescu

Robert Dobre

Robert Dobre

Cristian Flueraru

Cristian Flueraru

Alexandru Giurea

Alexandru Giurea

Adriana Ilie

Adriana Ilie

Codrina Ilie

Codrina Ilie

Marian Neagul

Marian Neagul

Ion Nedelcu

Ion Nedelcu

AlexandruNedelea

Alexandru Nedelea

Irina Onțel

Irina Onțel

Cosmin Păunescu

Cosmin Păunescu

Ionuț Șerban

Ionuț Șerban

Mihnea Tănăsescu

Mihnea Tănăsescu

Mădălina Teodor

Mădălina Teodor

Înregistrare

Seminariile geo-spatial.org București 2022

Înregistrarea s-a încheiat

Ghid participanți

Seminariile geo-spatial.org București 2022

Pentru seminarul practic se vor reține următoarele detalii:

  • Participanții sunt încurajați să vină cu propriul laptop (participanţii care nu deţin un laptop personal se vor grupa cu cei care au).
  • Pentru cei înscriși prezenţa este necesară!

De reținut:

  • Din testele noastre, transmisiunea va avea un delay de aproximativ 30-40 de secunde;
  • Participanții care au întrebări pentru prezentatori sunt încurajați să le scrie din timp pe slido și să nu aștepte finalul prezentării;
  • Echipa geo-spatial.org este la a cincea experiență în transmiterea live a unui seminar. Nu folosim echipamente profesioniste și nu avem profesioniști audio/video în echipa de voluntari. Deși depunem toate eforturile, nu putem garanta că nu vor apărea probleme tehnice. Putem doar asigura participanții că vom face totul pentru a avea soluții de backup și pentru a remedia în cel mai scurt timp orice problemă. Încurajăm participanții să semnaleze toate problemele folosind zona de comentarii de pe platforma Youtube, la adresa de email contact@geo-spatial.org sau pe canalul Slack;
  • Pe parcursul seminarului vom cere părerea publicului prin intermediul unor sondaje Slido;
  • Link canal slido: https://app.sli.do/event/ssFrC7epF9wvyKsTmRqtqq.

Contact

Pentru întrebări și sugestii ne puteți scrie pe e-mail, lista de discuții sau pe canalul Slack.