Cartografie electorală în linie de comandă - Partea 0: Introducere

Motivație și scop

2019 a fost un an fierbinte în istoria recentă a României. Iar unul din evenimentele principale ale acestui an au fost alegerile prezidențiale din luna noiembrie. Evident, procesul electoral are o importantă dimensiune geospațială iar înțelegerea corectă și completă a rezultatelor se poate face doar ținînd cont de acest aspect, utilizînd mijloace specifice cartografiei. Demersul de față vine ca răspuns la o provocare foarte interesantă lansată pe Twitter sub eticheta #HartaPrezidentiale2019, provocare anunțată și pe lista de discuții a geo-spatial.org. Considerăm că acest demers are potențialul de a dinamiza comunitatea geospațială românească în a crea reprezentări cartografice statice sau interactive ce ne pot ajuta să înțelegem mai bine evenimetele din jurul nostru. Materialul de față a fost posibil datorită:

Demersul are două scopuri:

Exemplu rezultate turul 2 la nivel de secție de votare

Exemplu rezultate turul 2 la nivel de secție de votare.

Structura tutorialului și abordarea tehnică

Pentru o parcurgere mai ușoară, materialul a fost sctructurat în mai multe părți logice. Acestea detaliază fiecare pas parcurs de la descărcarea datelor, prelucrarea lor primară, crearea datelor intermediare și a celor finale. Am ales să fac toată partea de prelucrare a datelor în linie de comandă. Acest lucru poate fi intimidant pentru utilizatorii mai puțin tehnici. Însă, cei ce vor fi curioși să treacă prin toate capitolele materialului vor descoperi că "dracul nu este chiar atît de negru" și că puterea pe care acest mediu de lucru ne-o oferă, merită să ieșim din zona de confort și să experimentăm un flux de lucru flexibil și ușor de automatizat. În mod voit, comenzile au fost rulate separat, pentru ca fiecare pas să fie simplu de înțeles. Altfel, multe din ele (mai ales interogările SQL) ar fi putut grupate, compactînd codul și reducînd numărul de rezultate intermediare salvat. Chiar și așa, nu ne îndoim de faptul că cineva cu cunoștințe mai bune de PostgreSQL/Post ar fi putut scrie acele interogări mai mai elegant și mai eficient. Rezultatele finale au fost publicate pe web într-o formă interactivă și pot fi consultate în secțiunea "Hartă". De asemenea, cu siguranță, codul JavaScript ce alimentează harta interactivă, se putea scrie într-o manieră mult mai eficientă. Tutorialul nu detaliază și modul în care au fost realizate aceste hărți interactive dar pune la dispoziția celor interesați codul sursă a acestora. Toți pașii necesari pentru realizarea datelor au fost făcuți cu diverse aplicații geospațiale open source, cele mai importante fiind:

Cei interesați să afle mai multe informații despre aplicațiile geospațiale cu sursă liberă (open source) pot consulta două materiale mai vechi, pe alocuri cu conținut expirat, de pe geo-spatial.org: "I. Software GIS open-source, o alternativă completă la soluțiile proprietare. Introducere, librării și toolkit-uri de dezvoltare" și II. Software GIS open-source, o alternativă completă la soluțiile proprietare. Aplicații desktop. Bineînțeles, astăzi, Internetul ne oferă mult mai multe surse de informare, mai actualizate și mai corecte.

Revenind la tutorialul nostru, fiecare comandă este inclusă în text și explicată. Cei ce doresc să parcurgă pașii și să înțeleagă rezultatul comenzilor o pot face simplu, utilizînd OSGeo Live. Evident, se poate utiliza și propriul calculator, cu precizarea că este necesară adaptarea comenzilor pentru a se potrivi cu căile de pe mașina locală și cu sistemul de operare utilizat.

Inspirație

Evident, mai nimic nu e nou pe lumea asta. În crearea datelor și dezvoltarea micii aplicații cartografice, ne-am inspirat dintr-o serie de resurse disponibile online. Cele mai importante ar fi:

Viitor

În viitorul apropiat, ne dorim să integrăm datele/aplicația cu un demers mai vechi al geo-spatial.org: politicalcolours.ro.

Mai departe către Partea 1: Mașina virtuală OSGeoLive ->